La Sofia, unde protestele bulgarilor contra austerităţii au luat accente dramatice, premierul Boiko Borisov şi-a anunţat demisia, act cu risc de haos instituţional. La Bucureşti, omologul său a declarat că instabilitatea politică din ţara vecină va influenţa decizia din martie privind aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei.
Sub presiunea străzii, unde bulgarii protestează de şase zile contra scumpirii curentului electric, premierul bulgar, Boris Borisov a anunţat miercuri dimineaţă în faţa Parlamentului demisia guvernului său. „Avem demnitate şi onoare. Poporul ne-a încredinţat puterea şi astăzi i-o redăm“ a declarat Borisov precizând că nu va intra într-un guvern interimar înaintea alegerilor legislative. Acestea erau în mod normal prevăzute pentru luna iulie iar demisia executivului le va apropia cu câteva săptămâni. Premierul a mai precizat că este insuportabilă vederea unui Parlament „asediat“.
Demisia guvernului Borisov este reacţia la agravarea tensiunii din ultimele zile, manifestaţiile de protest de la Sofia degenerând în confruntări violente între manifestanţi şi forţele de poliţie, marţi şi miercuri fiind înregistraţi 28 de răniţi, din care cinci poliţişti.
Un tânăr şi-a dat foc ieri dimineaţă în faţa primăriei din Varna, fiind internat cu arsuri pe 80% din suprafaţa corpului. La Veliko Tîrnovo, marţi, un alt tânăr şi-a dat foc, decedând la spital. Incidentele, devenite adesea violente, au marcat protestele contra creşterii preţului electricităţii şi tensiunea a crescut când media a anunţat cele două cazuri de autoincendiere, din care unul mortal. Reţelele sociale au explodat: „Îl avem pe Mohamed Bouazizi al nostru“, referire la sinuciderea vânzătorului ambulant din Tunisia, considerat declanşatorul revoltelor care au dus la căderea regimului. Dar, protestele bulgarilor nu reprezintă singura cauză care a dus la demisia premierului bulgar, care de altfel nu a surprins pe nimeni.
Până la legislativele prevăzute pentru iulie, un guvern „tehnic“ ar fi însărcinat să conducă afacerile ţării, dar premierul a şi anunţat că partidul său, Gerb (dreapta) nu va participa.
Opoziţia, reprezentată de socialişti şi de reprezentanţi ai partidului minorităţii turce, MDL, nu se înghesuie nici ei, de teama de a nu-şi compromite şansele la scrutin. „Ne aşteaptă mai multe săptămâni de haos instituţional“, estimează politologul Antony Galabov, care vede în această demisie „o fugă de responsabilităţi într-o perioadă de criză acută“ a guvernului actual. Al analist consideră că „este o manifestare a instinctului de supravieţuire al lui Borisov“.
În ajun, el promisese o scădere cu 8% a preţului electricităţii în martie şi lansarea unei proceduri de retragere a licenţei deţinută de o societate străină de distribuţie a energiei, CEZ (Cehia). Opoziţia i-a cerut în ultimele zile să organizeze alegeri anticipate, dar organizate de un guvern interimar, pentru că are temeri privind eventuale manipulări din partea guvernului de centru-dreapta. Duminică, zeci de mii de persoane au ieşit pe străzi în numeroase oraşe pentru a denunţa asocierea „mafiotă“ între liderii politici şi companiile energetice.
Cota de popularitate a lui Borisov, care a rămas relativ crescută de-a lungul mandatului său, a scăzut în ultimele luni, din cauza incapacităţii numeroaselor familii de a plăti facturile la electricitate într-o ţară care este cea mai săracă din Uniunea Europeană.
Iar partidul său Gerb (Cetăţenii pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei) a pierdut practic tot avansul de care dispunea asupra opoziţiei socialiste în sondajele de opinie. „Nu voi pleca niciodată, ar fi ca şi cum aş da dreptate opozanţilor mei“, declara în ajun un premier încă foarte combativ. Apoi, a anunţat retragerea licenţei CEZ şi l-a demis pe ministrul de Finanţe, Simeon Diankov, în încercarea de a calma jocul. Considerat unul dintre pilonii echipei sale, acest fost funcţionar la Banca Mondială era apreciat de investitorii occidentali pentru politica sa fiscală şi a voinţei de a continua reformele. „Dacă Diankov ar pleca, vom cădea cu toţii“, obişnuia să spună Borisov în trecut, considerându-se mândru de politica de austeritate a ministrului.
Evenimentele din Bulgaria se petrec la un an după cele similare din România, când populaţia a ieşit în stradă, protestând faţă de măsurile de austeritate generate de criza la nivel european şi mondial şi cerând plecarea guvernului. Nemulţumirea socială crescândă a dus la demisia guvernului Boc şi apoi, a celui care i-a urmat, guvernul Ungureanu.
Citadela Schengen
Aderarea României la spaţiul Schengen este concepută a avea loc „la pachet“ cu cea a Bulgariei, deşi rapoartele europene de monitorizare fac referire la situaţii diferite în ambele ţări care au dus la amânarea intrării în Schengen. Problemele nevralgice ale Bulgariei privesc în special corupţia endemică ce gangrenează funcţionarea instituţiilor statului şi incapacitatea de a lupta contra crimei organizate, care ar putea afecta securitatea frontierelor europene.
Discuţiile privind aderarea României şi Bulgariei au fost amânate de câteva ori şi potrivit unui diplomat, susţinerea la aceste aderări în cadrul Comiesie Europene sunt din ce în ce mai discrete şi aproape nimeni nu mai pledează pentru accelerarea lurăii deciziei“.
Cum aderarea României este legată de cea a Bulgariei şi invers, problemele politice interne ale României din vară au atras declaraţiile Sofiei care s-a considerat victima criticilor emise de membrii Schengen contra Bucureştiului. Acum, demisia guvernului de la Sofia şi instabilitatea politică din ţara vecină sunt privite la Bucureşti ca o posibilă influenţă negativă în decizia din luna martie privind aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei. Premierul Ponta declara ieri la Cluj: „Nu cred că putem decupla România şi Bulgaria şi atunci decizia din martie, ţinând cont de ce se întâmplă în Bulgaria, în mod sigur va fi influenţată. Nimeni nu poate vorbi atât de repede de o evaluare, dar suntem legaţi şi dacă în Bulgaria este instabilitate politică, probabil că asta ne afectează şi pe noi“.
Dependenţa de Rusia
Un reproş adus Bulgariei de către europeni este faptul că economia sa este total dependentă de energia furnizată de Rusia, de faptul că se află încă sub tutela „fratelui mai mare“. În urmă cu câteva zile, premierul Borisov a avut o convorbire telefonică cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Acesta a venit în Bulgaria în 2003 şi în 2008, de fiecare dată fiind vorba de energie şi de hidrocarburi. Rusia este principalul furnizor al Bulgariei atât în ce priveşte gazul, petrolul dar şi uraniul îmbogăţit pentru centrala de la Kozlodui.
Presiunile Moscovei au determinat Sofia să se ralieze conductei de gaz South Stream, gazoductul destinat să aducă gazul rusesc în Europa, ocolind Ucraina. Au fost discuţii pentru construirea unei centrale nucleare la Belen, un prioiect de peste patru miliarde de eur, din care bulgarii ar fi trebuit să participe cu un miliard şi în final proiectul a fost abandonat. La Sofia se spune că „Putin nu se deplasdează niciodată pe nimic“ şi opozanţii lui Borisov se tem că acesta va face exact aceleaşi lucruri ca şi guvernul precedent – să perpetueze dependenţa energetică totală a Bulgariei faţă de fosta sa putere tutelară.
Unii analişti vorbesc despre un nou „şlem rusesc“ şi presa rusă comenta că „Putin vine să asiste personal la capitularea Bulgariei“. Proiectul Belen, care fusese încredinţat Atomstroiexport, o filială a Gazprom, de către guvernul Stanişev, a creat probleme în rândul partenerilor europeni, îndepărtaţi de la această uriaşă oportunitate, Belen devenind un cvasi-monopol rusesc. Rusia ţine foarte mult la această centrală nucleară care, dacă ar fi finalizată, ar însemna revenirea ruşilor pe solul european după catastrofa de la Cernobîl. Pentru asta, se bazează pe Bulgaria, ţară pe care un ambasador rus la Bruxelles o califica drept „calul troian rus în UE, dsigur în sensul bun“.
Bulgaria şi Rusia au semnat anul trecut un acord prin care au decis investiţii în South Stream, alt gazoduct ce aparţine Gazpromului, arma energetică a Moscovei prin care aceasta înlănţuie Europa. La Bruxelles se afirmă că prin acordul ruso-bulgar, Bulgaria ajută Rusia să ocolească dreptul european înainte de 3 martie 2013, dată la care intră în vigoare al treilea pachet pentru Energie pentru terţe ţări, cum este Rusia. Acest acord ar permite Rusiei să nu deschidă South Stream şi pentru alţi operatori. În plus, Gazpromul este deosebit de interesat de exploatarea hidrocarburilor în platoul continental din Marea Neagră ce aparţine Bulgariei.
