Aceasta harta a genelor ar putea oferi informatii despre cum arata omul de Neanderthal, despre sanatatea si obiceiurile sale, cat si ceea ce ne face pe noi umani. Ridica de asemenea si o intrebare foarte importanta si anume daca va putea fi adus din nou la viata, la 30.000 de ani dupa disparitia sa.
Profesorul Jean-Jacques Hublin afirma: "Studierea Neanderthalului si a genomului sau ne va putea arata ce ne face pe noi cu adevarat umani si de ce suntem singurii care am capatat aceste trasaturi extraordinare, care au permis stramosilor nostri sa picteze sau sa creeze simboluri complexe."
Oameni de stiinta de la Institutul Max Planck din Germania si colegii lor americani au decodat mai bine de un miliard de fragmente de ADN din oasele omului de Neaderthal, barbati femei si copii, care au stat timp de 70.000 de ani in pesteri din Croatia, Spania, Germania si Rusia. Cu toate acestea au reusit sa acopere doar 63% din totalul genelor si au inceput deja sa compare descoperirile cu ADN-ul omului contemporan – transmite Realitatea TV.
Au descoperit ca Neaderthalilor le lipsea gena care permite oamenilor moderni sa consume lapte, dar si ca aveau una din genele care este considerata esentiala pentru vorbire. Analiza sugereaza ca Homo Sapiens si Neaderthalii se trag dintr-un stramos comun. Profesorul Professor Svante Paabo a afirmat insa ca in acest moment nu exista in acest moment tehnologia pentru a folosi ADN-ul in clonarea unui specimen si ca nici nu se intrevede posibilitatea intr-un viitor apropiat.
