Ploile-record din Balcani – cele mai abundente din ultimul secol – au umflat mai multe râuri, afluenţi ai Dunării, iar volumul imens de apă, dublu faţă de media multianuală, ameninţă acum şi România.
Debitul Dunării la intrarea în ţară, la Baziaş, va fi în creştere şi poate ajunge la valoarea de 13.500 mc/s, fiind aproape dublu faţă de media multianuală a lunii mai (7.250 mc/s), anunţă oficialii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA).
Astfel, începând de ieri, 19 mai, până pe 25 mai, perioada când viitura dinspre Serbia va traversa România, autorităţile se află în alertă.
Dunărea se situează peste cotele de inundaţie, la staţiile hidrometrice Calafat, Bechet, Corabia, Turnu Măgurele şi Zimnicea şi avea ieri la prânz un debit de 12.100 metri cubi pe secundă la intrarea în ţară. Autoritatea Naţională Apele Române transmite însă că nu există risc major de inundaţii pentru populaţie şi locuinţe.
„Comparativ cu anul 2006, când debitul Dunării la intrarea în ţară a fost de 15.860 mc/s şi au fost avariate mai multe diguri, fiind evacuaţi în jur de 10.000 de oameni, specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române” estimează faptul că, până la un debit al Dunării, la intrarea în ţară, de 13.500 mc/s-14.000 mc/s, nu există risc major de inundaţii pentru populaţie şi locuinţe”, transmit oficialii instituţiei hidrologice.
Grija cea mai mare o reprezintă rezistenţa digurilor de apărare de pe traseul fluviului Dunărea. De exemplu, în judeţul Ialomiţa, pe malul drept al Braţului Borcea, în zona Bentu, e nevoie de o consolidare majoră a digului.
„Continuă consolidarea digului în regim de urgență pentru stoparea eroziunii active, prin efectuarea de lucrări de protecție a malurilor cu material geotextil lestat cu saci cu pământ și fascine. Totodată, echipele Apelor Române consolidează linia de apărare pe o lungime de 160 metri”, anunţă autorităţile.
Guvernul va constitui la Craiova un centru regional de comandă pentru inundaţii, care va fi coordonat de către ministrul Administraţiei, vicepremierul Liviu Dragnea, având în subordine toate instituţiile implicate.
Norocul autorităţilor: plouă abia după 27 mai
Cantităţile de precipitaţii de săptămâna aceasta vor fi trecătoare şi neînsemnate şi nu vor contribui semnificativ la debitul râurilor, a anunţat conducerea Agenţiei Naţionale de Meteorologie.
„Până marţea viitoare, 27 (mai – n.r.), cantităţile de precipitaţii în România pot fi punctual de 15-20 milimetri, ceea ce înseamnă că nu pot să contribuie la creşterea suplimentară a nivelurilor râurilor din interiorul ţării. A doua veste bună este că nici în bazinul Dunării – Croaţia, Serbia, Ungaria – nu vor fi ploi până lunea viitoare. Pe 27, însă, în bazinul Dunării începe să plouă. Nu putem estima de acum cantităţile, dar vom ţine la curent şi autorităţile şi populaţia, pentru că va ploua din 27 şi în bazin, şi în România. Partea bună este că nu se va suprapune viitura de acum din Ungaria cu cantităţile de precipitaţii din 27-30”, a spus directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu, la comandamentul pentru inundaţii de la Guvern.
Serbia: 62 de morţi, 25.000 de evacuaţi
Inundaţiile din Serbia şi Bosnia – catalogate de oficiali drept „catastrofale” – au ucis cel puţin 62 de persoane, au evacuat peste 25.000 de oameni şi ameninţă să afecteze activitatea centralei termice care asigură energia electrică pentru jumătate din populaţia Serbiei, potrivit bbc.com. Dincolo de problemele obişnuite create de inundaţii, apele umflate au adus alte pericole. Astfel, apele sunt foarte aproape de cea mai importantă centrală termică a Serbiei, Nikola Tesla, care asigură energie pentru jumătate din populaţia ţării. Zidurile ridicate duminică de voluntari în jurul centralei au rezistat, dar pericolul încă există.
Inundaţiile au făcut ravagii şi în Bosnia şi Herţegovina. Aici pândeşte însă un alt pericol, neaşteptat: alunecările de teren şi viiturile pot aduce la suprafaţă explozibile îngropate în timpul războiului bosniac dintre 1992 şi 1995.
Potrivit autorităţilor bosniace, în jur de 220.000 de explozibile zac sub pământ pe teritoriul Bosniei-Herţegovina, scrie agenţia rusească Itar-Tass. Ploile au distrus semnele care îngrădeau zonele periculoase şi, pe alocuri, au dezgropat unele dintre mine.
Ajutoare pentru sinistraţi
Oamenii afectaţi din cele două ţări au fost găzduiţi în centre speciale, inclusiv la Belgrad, unde primesc ajutor din partea voluntarilor de la Crucea Roşie. Între timp, sprijinul internaţional continuă să sosească: un avion al Naţiunilor Unite a aterizat luni dimineaţă la Belgrad, iar o echipă de salvatori francezi a ajuns în noaptea de duminică spre luni în capitala Serbiei, potrivit Mediafax. Şi autorităţile române au anunţat că vor trimite ajutoare în Serbia, în principal materiale pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor şi sprijinirea sinistraţilor, precum o pompă de apă, pături, apă şi alimente.
