Ruinele Cetăţii Almaşului se înalţă la marginea unui sat sălăjean care ar putea deveni un reper pe harta turistică a Transilvaniei. Almaşul are atât vechea fortificaţie medievală, cât şi conacul Csaky ori frumosul parc natural Grădina Zmeilor, unul dintre cele mai pitoreşti locuri din regiune.
Cetatea a fost odinioară un punct strategic de primă importanţă. Documentele epocii arată că această cetate a fost ridicată în perioada 1247 – 1278. Construirea ei făcea parte din eforturile regatelor catolice din Europa Centrală şi de Est de a stăvili incursiunile mongolilor, apoi ale tătarilor. Regiunea fusese devastată de marea invazie mongolă din 1241, iar teama de năvălitorii din Răsărit a determinat feudalitatea transilvăneană, maghiară şi poloneză să facă eforturi imense pentru a ridica o salbă de cetăţi care să pună stavilă iureşului tătarilor. Cetatea Almaşului a fost ridicată pe cheltuiala regilor Ungariei şi era una dintre cele mai importante fortificaţii. În anul 1370, regele Ludovic de Anjou a dăruit această cetate nobilului Gyorgy Bebek, unul dintre slujitorii credincioşi ai dinastiei angevine instalată pe tronul din Buda. Cetatea a reprezentat un important punct de control al Porţii Meseşului. O scurtă perioadă, cetatea s-a aflat în stăpânirea domnitorului Moldovei, Petru Rareş, pe care forţa militară moştenită de la tatăl său, Ştefan cel Mare, îl transformase în arbitru al luptelor pentru domnie din Transilvania.
Trădarea asasinului Basta
Ea avea să sufere foarte mult în timpul confruntării dintre nobilimea Transilvaniei şi generalul austriac Gheorghe Basta, asasinul lui Mihai Viteazu. Crudul general austriac a împresurat cetatea şi le-a făgăduit apărătorilor ei viaţa şi libertatea, dacă predau fortificaţia de bună voie. Apărătorii cetăţii au acceptat învoiala şi s-au încrezut în cuvântul asasinului austriac. Gheorghe Basta, după deschiderea porţilor cetăţii, a ordonat soldaţilor săi să îi masacreze pe cei care apăraseră meterezele cetăţii Almaşului.
În anul 1627, cetatea Almaşului a fost refăcută de către familia nobiliară Csaky, străpâna domeniului şi care dorea să valorifice potenţialul acestui punct strategic. Cetatea a mai fost asediată de câte ori în timpul deceniilor tulburi din epocă. Însă ea avea să fie asediată, cucerită şi distrusă de către oştile tătare, în anul 1658. Tătarii veneau dinspre Cluj şi mergeau spre Poarta Someşană, pentru a se lupta cu oastea principelui Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi al II-lea, care a încercat, fără succes, să devină rege al Poloniei, întocmai ca şi ruda soţiei sale, regele Ştefan Bathory. După cruntele distrugeri făcute de tătari, fortificaţia nu a mai fost niciodată refăcută. Armele de foc au cunoscut un asemenea progres încât zidurile de apărare ridicate în Evul Mediu nu mai puteau să reziste cu succes asediatorilor.
Punct turistic
Ruinele cetăţii Almaşului ar putea să se transforme într-un punct turistic de excepţie. Localitatea are toate atuurile să devină o atracţie pentru cei care doresc să descopere Transilvania, iar autorităţile sălăjene iau în calcul pornirea unui proiect de refacere şi de promovare, cu ajutorul fondurilor europene, care să fie croit după modelul de succes folosit la castrul roman de la Porolissum, azi Moigrad.
