Curtea Constituţională acceptă recalcularea pensiilor speciale, asumată de Guvernul Boc în Parlament, cu o singură excepţie: magistraţii.
Până la motivarea oficială a Curţii Constituţionale, singurul argument pentru menţinerea pensiilor speciale pentru magistraţi a fost expus de judecătorul din partea PSD, Ion Predescu. Acesta a declarat că „între magistraţi şi ceilalţi este o diferenţă fundamentală: ei au statut constituţional, ceilalţi (pensionari cu pensii speciale n.r.) au statut legal. Când ai statut legal, înfiinţat prin lege, chiar şi lege organică, poţi umbla la el oricând, prin lege l-ai înfiinţat, prin lege îl modifici, prin lege îl completezi, şi tot prin lege poţi să-l şi desfiinţezi, Când e statut constituţional, nu poţi modifica, nici adăuga, nici completa, nici desfiinţa prin lege, că este prevăzut în Constituţie”. Cu alte cuvinte, se pot recalcula pensiile foştilor angajaţi ai Ministerului Apărării, MAI sau ai serviciilor secrete. Dar nu se pot recalcula pensiile magistraţilor pentru că în Constituţie scrie că „judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii” şi că „funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”.
Pe de altă parte, judecătoarea Iulia Motoc se pronunţa categoric împotriva desfiinţării pensiilor speciale ale magistraţilor cu numai o lună înainte de a fi numită, la începutul lunii iunie, la Curtea Constituţională: „Orice consolidare democratică trebuie să acorde un statut special magistratului, inclusiv din punct de vedere a drepturile salariale şi apoi a pensiilor. Cum pot să-şi redobândească judecătorii demnitatea de care se bucură în oricare alt stat de drept?” spunea Iulia Motoc.
Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au insistat inclusiv în contestaţia depusă la Curtea Constituţională împotriva recalculării pensiilor speciale, că o eventuală recalculare a pensiilor din Justiţie, ar duce nu numai la încălcarea principiului aplicării neretroactive a legii, ci şi pe cel al independenţei justiţiei. Linia conservatoare a magistraturii susţine de mult timp că de vreme ce judecătorii şi procurorii nu pot obţine şi alte venituri decât cele mici, de la catedră, iar acest lucru este menţionat expres în Constituţie, autorităţile trebuie să le asigure un statut special care să-i ajute să rămână imparţiali. În plus, pentru că în Constituţie se spune că judecătorii sunt independenţi, celelalte Puteri în stat, adică Guvernul şi Parlamentul ar trebui să nu se implice în organizarea breslei magistraţilor, deci nici în modul de calcul al pensiei.
Interpretarea este însă considerată abuzivă inclusiv de mulţi dintre magistraţi. Ei spun că ar fi suficient dacă într-un viitor sistem unic al salarizării şi al pensiilor de stat, magistraţii ar fi aşezaţi în ierarhie la un nivel de venit mai înalt, corespunzător misiunii lor extraordinar de importante pentru societate.
Pensia magistraţilor se calculează acum ca procent de 80% din salariul ultimului an de muncă, fără ca ei să fi contribuit la sistemul de asigurări sociale, în timp ce pensiile bugetarilor obişnuiţi sunt calculate în funcţie de punctul de pensie, care este o medie ce ţine seama şi de contribuţie, şi de numărul de ani lucraţi, şi de categoria de muncă.
