Constructorii auto au dezvoltat de-a lungul timpului diverse sisteme de siguranță pentru autovehicule, în scopul reducerii pericolului de rănire în cazul unui accident. Ultimele decenii au adus însă progresele cele mai însemnate, îndeosebi datorită aportului electronicii prezente la bordul mijloacelor de transport.
Sistemele de siguranță ale autovehiculelor se împart în două categorii: pasive și active. Cele pasive sunt reprezentate de centurile de siguranță, sistemul airbag, ranforsările caroseriei și modul cum este studiată celula de siguranță, iar cele active de unitățile electronice ABS, ESP, asistentă la frânarea de urgență etc.
Centura de siguranță este realizată dintr-un material textil foarte rezistent și a fost introdusă pentru prima oară la sfârșitul anilor ’40, devenind dotare standard în cursul anilor ’60. Inițial centurile aveau prindere în două puncte, pentru ca ulterior să fie propusă o inovație majoră, sub forma centurii cu prindere în trei puncte, potrivit unui ghid realizat pentru Amos News. Principiul de funcționare a rămas același, însă au fost aplicate diverse îmbunătățiri – dispozitive de tensionare și limitatoare de greutate pentru reducerea șocului din zona pieptului. La ora actuală se oferă, pe anumite modele, centura de siguranță cu airbag.
Spre deosebire de centura de siguranță, sistemul airbag a intrat în dotarea autovehiculelor cu 30 de ani mai târziu, începând din anii ’70 și s-a generalizat în anii ’90. Denumit în termeni tehnici Sistem de Reținere Suplimentară (SRS), airbag-ul sporește semnificativ protecția oferită pasagerilor, prevenind contactul cu suprafețele dure din habitaclu și amortizând decelerația capului și trunchiului, după cum a explicat Ciprian Nimu, coordonator vânzări Țiriac Auto. În cazul unui impact, airbag-ul este declanșat de către senzorii de coliziune într-un interval de 10-30 milisecunde, fiind umflat că urmare a unei reacții chimice ce generează azot.
Sistemele actuale țin cont de severitatea accidentului, având posibilitatea de a se activa în mai multe trepte și cu mai multe intensități. În principiu, atunci când centurile de siguranță nu sunt cuplate, airbag-urile frontale vor fi dezactivate de către computerul mașinii, întrucât, în cazul unui accident, corpul va fi proiectat în față de inerție și va lua contact cu perna de aer în timp ce aceasta se umflă, riscul de rănire fiind foarte mare.
De-a lungul timpului, airbag-ul a fost perfecționat continuu, atât ca modalitate de umflare, cât și că poziționare. La ora actuală, pe lângă airbag-urile frontale, sunt oferite airbag-uri laterale, pentru protecția zonei toracice, airbag-uri cortină, pentru protecția capului și prevenirea tăieturilor datorate spargerii geamurilor laterale și, mai nou, airbag pentru genunchii șoferului, acesta fiind montat în zona inferioară a planșei de bord și având rolul de a proteja zonă picioarelor.
Senzori de impact
Pentru a-și îndeplini scopul, sistemele airbag au la dispoziție un interval de timp strict limitat și o zonă de acțiune redusă (distanța între corpul pasagerului și zona dură de care s-ar putea lovi). În consecință, sunt montați senzori de impact precis calibrați care dau comandă către sistemul de umflare. Acești senzori sunt proiectați astfel încât să poată acționa în funcție de puterea impactului, nefiind avantajos că airbag-urile să se deschidă în cazul accidentelor ușoare.
Airbag-ul rămâne umflat un interval de 1-2 secunde, după care gazul iese prin niște pori fini, permițând pasagerilor să părăsească autovehiculul. Gazul care umflă pernă airbag nu este toxic și se disipează repede, iar praful alb care este degajat este pudra de talc, folosită pentru a păstra proprietățile materialului un interval lung de timp și pentru a facilita deschiderea airbag-ului.
Este necesar ca airbag-ul frontal dreapta să fie decuplat atunci când se transportă copii mici pe locul din față, în scaune speciale, ce se montează cu spatele la direcția de mers. În mod normal, copiii în vârstă de până la 12 ani ar trebui să fie transportați așezați în scaune speciale, pe bancheta din spate, corect ancorate și să poarte centurile de siguranță cu care sunt prevăzute acestea.
În cazul apariției unei erori în sistemul airbag, aceasta va fi semnalizată șoferului în bord și sistemul va fi dezactivat sau, în unele cazuri, va declanșa toate airbag-urile, indiferent de zona de impact. Cea mai frecventă cauză de apariție a erorilor este reprezentată de contactele imperfecte ale mufelor. Acest lucru se poate întâmpla atunci când scaunele față sunt deplasate maxim în față sau în spate.
În orice situație, chiar și după remedierea problemei, martorul luminos din bord care a anunțat eroarea va rămâne activ până când va fi șters codul de eroare din memoria ECU, acest lucru putându-se realiză în service. De cele mai multe ori, prezența martorului luminos blochează, în continuare, funcționarea sistemului airbag.
Distanță între ocupanții locurilor din față și airbag-urile frontale ar trebui să fie de 20-25 centimetri, această fiind considerată sigură. În cazul unei distante de 5-10 centimetri riscul de rănire gravă este foarte mare.
