După ce seismele păreau localizate doar în zona Galaţi (câteva zeci în ultimele două săptămâni), sâmbătă noaptea s-a zguduit şi Capitala. O dată cu întrebările, fireşte, despre eventuala legătură între cele două evenimente, au reapărut şi îngrijorările referitoare la posibilitatea producerii unui cutremur de mari proporţii în viitorul apropiat.
Duminică, la ora 4.37, în zona Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, simţit şi la Bucureşti, seismul având intensitatea cinci în zona epicentrală. De asemenea, cutremurul s-a resimţit în Bulgaria şi în Republica Moldova.
La Galaţi, „cutremure naturale“
Asta după ce sâmbătă în zona localităţii Izvoarele din judeţul Galaţi au fost înregistrate trei noi cutremure: unul de 3,5 grade la cinci kilometri adâncime, unul de 3,3 grade şi unul de 2,9 grade la doi metri adâncime. Numărul cutremurelor din acestă zonă a ajuns la aproximativ 100 în numai 14 zile.
Dacă specialiştii, care au fost la faţa locului, au evitat să se pronunţe, probabil că seismul resimţit în Capitală i-a determinat să ofere primele explicaţii: Cutremurele înregistrate în ultima perioadă în zona comunei Izvoarele, din judeţul Galaţi, au cauze naturale, existând un stres puternic în scoarţa terestră, astfel că plăcile tectonice se împing unele în altele, iar fenomenul nu poate fi oprit. La Izoarele, există o propagare şi un efect de amplificare local. De asta se simt foarte bine, ca urmare a geologiei acest efect de amplificare face ca un cutremur să fie simţit mai puternic aici decât spre Slobozia, de exemplu. Din păcate, nu putem opri acest fenomen. S-ar putea ca evenimentele seismice să mai dureze. Este vorba de zile”, a precizat un expert.
Legătura Vrancea-Galaţi
Întrebarea care a frământat ieri multă lume a fost aceea dacă există vreo legătură între cutremurul din Vrancea şi mişcările seismice care sunt resimţite în comuna Izvoarele din judeţul Galaţi.
Directorul ştiinţific al Institutului de Fizică a Pământului, Mircea Radulian, a admis ieri că seismul de duminică dimineaţă din Vrancea ar putea fi legat de evenimentele de la Galaţi, însă se impune cercetarea fenomenului.
“A fost un cutremur vrâncean de magnitudine moderată, care apare cu o frecvenţă de doi, cinci ani. Este un cutremur care era de aşteptat să apară în zona Vrancea, statistic vorbind. Este cel mai mare cutremur din Vrancea din 2009, au mai fost şi 2005 două cutremure şi în 2004. La cutremurele astea nu sunt probleme. Ele se resimt într-un interval scurt de timp, câteva secunde, nu ai ce să faci. Doar îl simţi şi te sperii. Dacă e un cutremur mai mare, poate dura mai mult, până la un minut, un minut şi jumătate. În acel caz, oamenii nu trebuie să iasă din clădiri”. Din fericire, cutremurul nu a produs pagube în Capitală şi nu au fost afectate reţelele de utilităţi publice.
Trebuie spus că într-un sondaj de opinie privind cele mai mari temeri ale românilor pe primul loc se situează sănătatea (21%), situaţia profesională (12%), lipsa banilor (10%), contextul economic (8%), teama de cutremure fiind pe locul 5 cu 5%.
Ce trebuie făcut în caz de cutremur
Potrivit ghidului cu informaţii şi reguli de comportament în cazul producerii unui cutremur, oamenii trebuie să identifice din timp locurile sigure din locuinţele lor, pentru a se proteja în cazul unui seism şi să aibă pregătită o trusă de supravieţuire, pe care să o ţină la îndemână. În timpul producerii unui seism este interzisă folosirea scărilor şi a lifturilor, fiind recomandată îndepărtarea de clădiri sau de obiectele grele neasigurate din casă. Trusa de supravieţuire trebuie verificată cel puţin o dată pe an şi reînnoită cu obiectele necesare. Aceasta cuprinde, pe lângă apă şi alimente, medicamente şi materiale de uz medical, produse de igienă, copii ale actelor de identitate, precum şi materiale de primă necesitate, cum ar fi lanterna, pătura sau fluierul.
La Izoarele, există o propagare şi un efect de amplificare local. S-ar putea ca evenimentele seismice să mai dureze. Este vorba de zile.
