Contestat de sindicate, de conducerea multor universităţi şi de partidele de opoziţie, proiectul Funeriu va ajunge pe masa Guvernului la începutul săptămânii viitoare. Textul trebuie să cuprindă modificările rezul-tate din dezbaterea publică scurtată de Guvern cu circa 10 zile faţă de cele 30 prevăzute de lege, după care va intra în procedura parlamentară. Termenul de adoptare este de 60 de zile.
PSD şi PNL au ales să nu participe la dezbaterea publică, preferând să depună o moţiune simplă în care au alăturat criticilor faţă de noua Lege a educaţiei şi reproşurile sindicale legate de planurile de concediere a 15.000 de angajaţi din învăţământ şi salariile micşorate ale acestora, situaţie ce ar fi cauzată de alocarea de facto a mai puţin de 6% din PIB pentru educaţie. Sub titlul „Educaţia – de la supravieţuire la colaps”, moţiunea a fost respinsă ieri de senatorii puterii cu 65 de voturi contra faţă de 51 pentru, în condiţiile în care singura solicitare explicită adresată Guvernului de PSD şi PNL se referă la „necesitatea elaborării unui alt proiect de Lege a educaţiei – de către persoane cu înaltă competenţă – şi care să ţină seama de interesul public”. Având în vedere majoritatea din Parlament, proiectul Funeriu are toate şansele să devină lege.
Profesorii care îşi pierd elevii îşi vor pierde şi posturile
Unul dintre cele mai virulente capete de acuzare la adresa proiectului Funeriu este că ar transforma pro-fesorul într-un funcţionar. PSD şi PNL susţin că „pe de o parte, dispare noţiunea de titular în sistem, iar pe de altă parte accesul tinerilor în sistem este mult îngreunat, restrictiv şi descurajat”. „Astfel pentru a pătrunde în sistem, într-un singur an, un tânăr absolvent are de susţinut masteratul, concursul pentru ocuparea stagiului, două inspecţii la clasă, evaluarea anului de stagiu şi a portofoliului, examenul de defi-nitivat şi concursul de titularizare”, se spune în textul moţiunii respinse ieri.
Expertul în educaţie de la organizaţia Educer, Ştefan Vlaston, spune însă că desfiinţarea titularizării se va face numai în sensul degrevării ministerului de sarcina de a asigura un post pentru orice profesor care a obţinut titularizarea la un moment dat, în condiţiile în care „populaţia şcolară a scăzut cu 24% în ultimii 10 ani”. Ştefan Vlaston precizează că, potrivit proiectului, obişnuitul examen de definitivat va echivala cu un un certificat că profesorul în cauză are abilităţile necesare şi că poate profesa, dar că titularizarea, mai pre-cis concursul de obţinere a unui post la o şcoală, nu va mai fi pe viaţă. Profesorii vor avea contracte pe pe-rioadă determinată sau nedeterminată, în funcţie de nevoile şcolii şi de numărul de copii din zonă sau pe care calitatea dascălilor îi va aduce şcolii. Ştefan Vlaston crede că ideea de contract ar putea duce la gener-alizarea perioadei determinate, existând însă şi alternativa unor clauze care să precizeze că, dacă şcoala se desfiinţează, contractul de muncă se desfiinţează automat.
Varianta contractelor pe perioadă determinată, indezirabile când e vorba de acordarea unui credit bancar, este aspru criticată de sindicate, care preţuiesc „stabilitatea din învăţământ”. Totuşi, ea pune nenumărate probleme având în vedere că mulţi dintre „titularii pe viaţă” nu sunt motivaţi să ofere educaţie de calitate, în absenţa oricărei competiţii. Ştefan Vlaston spune de altfel că profesorii cu rezultate notabile nu au de ce să se teamă de schimbări, pentru că „vor fi realmente vânaţi” de directorii de şcoli. Principiul „finanţarea urmează elevul” e menit să susţină financiar inclusiv profesorii care atrag mai mulţi elevi într-o şcoală.
Proiectul Funeriu este însă mai puţin clar în combaterea politizării învăţământului. Inspectoratul, „această mână a politicului în treburile şcolii, trebuie să-şi dea avizul în continuare asupra posturilor scoase la con-curs de o şcoală sau alta şi analizează dacă posturile respective sunt vacante sau rezervate (deci pe un astfel de post se va angaja cineva pe o perioadă determinată). Neclaritatea contrazice principiile generale, ex-primate de lege, care presupun că profesorilor, părinţilor şi consiliului local le revine câte o treime din puterea de decizie într-o şcoală. În opinia experţilor în educaţie, Inspectoratul ar trebui să se preocupe numai de organizarea de olimpiade, de respectarea legii, a programei şi de calitatea lecţiilor, nu de numiri.
Legea Funeriu prevede, pe de altă parte, un masterat de doi ani pentru profesorii din învăţământul primar şi gimnazial şi lasă un termen de 10 ani celor care sunt deja angajaţi în învăţământ să îndeplinească această condiţie.
Opoziţia pierde ocazia să fie eficientă
În ciuda numeroaselor schimbări de substanţă, moţiunea de ieri a PSD şi PNL, ca în alte demersuri similare ale opoziţiei, pare să fi lăsat în plan secund analiza la rece a măsurilor efective în favoarea atacurilor poli-tice. Actualii guvernanţi sunt acuzaţi că încearcă să politizeze sistemul de învăţământ pentru a-i fi „docil”, pentru „a-l subordona”. „Aşa cum încercaţi cu toate categoriile sociale şi în toate segmentele vieţii publice din România!”, ţin să adauge iniţiatorii moţiunii. În textul moţiunii simple se vorbeşte de „incapacitatea domnului Boc de a conduce corect acest Guvern” şi de interesul „mimat” pe care l-ar avea preşedintele Traian Băsescu faţă de domeniul Educaţiei. Dar documentul discută numai fugar punctele care au stârnit nemulţumirea sindicatelor profesorilor şi studenţilor. Precum acelea referitoare la eliminarea titularizării, trecerea clasei a IX-a la gimnaziu şi la finanţarea per elev, prevederi criticate şi ieri de reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. Un decalog cu propuneri de amendamente la proiectul Legii educaţiei naţionale a venit şi de la Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, printre cer-eri figurând o mai bună reprezentativitate în procesul decizional şi transformarea căminelor în unităţi nonprofit.
