28.8 C
București
marți, 16 iulie 2024
AcasăSpecialDe ce atrage Saschizul tot mai mulți turiști

De ce atrage Saschizul tot mai mulți turiști

Patrimoniul istoric, atunci când este păstrat cum se cuvine, poate să genereze prosperitate. Aceasta pare să fie lecția pe care locuitorii satului Saschiz din județul Mureș au învățat-o de la vecinii lor din Viscri, județul Brașov.

Asemănările dintre cele două sate săsești sunt mai multe. Ambele și-au păstrat patrimoniul construit, ambele au câte o biserică fortificată înscrisă în patrimoniul UNESCO și în ambele tonul schimbării a fost dat de localnici sau de orășeni stabiliți în cele două sate și care au dat dovadă de spirit antreprenorial.

Trei fortărețe

Turiştii din toată Europa și nu numai se adună în Saschiz pentru a admira patrimoniul construit, care include o biserică fortificată aflată în patrimoniul UNESCO, un turn de apărare asemănător Turnului cu Ceas din Sighişoara, precum şi o cetate ţărănească ridicată pe dealul din apropierea localităţii. De asemenea, turiştii străini pot să descopere gastronomia locală, dar şi ospitalitatea transilvăneană şi să se bucure de ambianţa hanurilor amenajate în vechi gospodării săseşti. Satul mureșean fondat de coloniştii germani aduși de regii Ungariei pentru a readuce prosperitatea într-o regiune devastată de raidurile mongolilor a fost atestat documentar din anul 1308. În centrul său se află și cel mai important obiectiv de patrimoniu: biserica fortificată din Saschiz a fost inclusă în patrimoniul mondial al umanităţii şi se află într-o stare foarte bună, după ce a fost restaurată cu ajutorul materialelor şi tehnicilor tradiţionale.

Restauratorii au folosit calcar extras din dealurile din apropiere, țiglă și cărămidă arse în cuptoare tradiționale, lemn prelucrat manual, fier bătut în atelierele din re-giune și culori obținute din ingrediente naturale, după rețetele folosite acum câteva secole de către ctitorii acestui lăcaș de cult. Biserica, ce aparţine azi comunităţii evanghelice, a fost ridicată în anul 1493, pe locul unei biserici în stil romanic. Ea a fost dedicată Sfântului Ştefan, aparținea Bisericii Romano-Catolice  şi a fost de la bun început unul dintre cele mai importante edificii publice ale saşilor ardeleni.

O vreme, în Saschiz, a funcţionat chiar capitlul săsesc, care îi reunea pe cei mai importanţi clerici romano-catolici ai germanilor din Transilvania și care se luptau pentru autonomie față de episcopul romano-catolic de Alba Iulia, care, în general, reprezenta interesele maghiarilor, iar astfel, vreme îndelungată, Saschizul a rivalizat ca importanţă cu Sighişoara. În vremea principelui Mihail Apafi I, în biserica din Saschiz s-a întrunit Dieta Transilva-niei, un adevărat parlament al Principatului.

Lăcaşul de cult este folosit şi în prezent de către comunitatea evanghelică, însă găzduieşte şi numeroase evenimente culturale. Turiştii pot vizita biserica restaurată, dar şi ruinele cetăţii ţărăneşti care a fost construită de locuitorii a şapte sate pentru a avea o pavăză contra invaziilor mongole şi turceşti și, totodată, un loc sigur de refugiu în vremuri de restriște. De asemenea, pot descoperi tradiţiile şi gastronomia locală în hanurile amenajate în vechile gospodării săseşti.

Turiști din toate colțurile lumii

Vizitatorii vin din întreaga lume, spune proprietara unui han în care a fost amenajată şi expoziţie muzeală cu caracter etnografic, Lidia Stoichiţescu. ”Avem turişti britanici, germani, dar şi belgieni sau ruşi”, spune Lidia Stoichiţescu. ”Oaspeții din Belgia au ținut, de exemplu, să vadă cum se cosește iarba, au vizitat stânile din apropiere și au gustat bucatele tradiționale, inclusiv mămăliga”, mai spune Lidia Stoichițescu. Proprietara Hanului Cetăţii a amenajat această unitate turistică într-o casă care fusese utilizată de două familii de saşi – tată și fiu. Vechea bucătărie a fost demolată pentru a face loc unei terase. În pod au fost amenajate camere pentru oaspeţii hanului.

Unitatea turistică are propriul său cuptor de pâine, iar turiştii pot gusta din alimentele locale sau se pot delecta cu un pahar de socată rece, preparată după reţetele vechi de sute de ani, păstrate în comunitate. Lidia Stoichiţescu a renunţat la viaţa comodă pe care o ducea în Braşov pentru a experimenta provocările pe care le presupune traiul într-una dintre cele mai interesante comunităţi din Transilvania.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă