Preţul mare al acestui aliment şi distribuţia ineficientă au determinat un consum de peşte de 10 ori mai scăzut decât în alte regiuni europene
Uniunea Europeană a alocat fonduri pentru promovarea consumului de peşte în România, în contextul în care statisticile europene au arătat că, în medie, în România, consumul de peşte de cinci ori mai scăzut decât media europeană. Iar zona în care consumul de peşte este cel mai scăzut este Transilvania, zonă în care una dintre cele mai cunoscute glume spune că ”cel mai bun peşte este porcul”. Gluma, de fapt, reflectă o realitate: carnea de peşte a fost înlocuită în alimentaţia cotidiană de carne de porc, iar acest lucru a dus la o incidenţă sporită a bolilor cardi-vasculare şi a obezităţii în Transilvania, spune nutriţionistul Alexandra Iliuţă. Un consum de peşte peste media naţională, însă departe de media europeană, este înregistrat în judeţele din Moldova, în cele din sudul ţării, din Banat, Oltenia şi Muntenia, situate pe linia Dunării şi, bineînţeles, în Dobrogea, unde oamenii consumă atât peşte din Marea Neagră, cât şi peşte din Dunăre sau din lacuri.
Ce beneficii are consumul de peşte
”Peştele este un aliment foarte sănătos, bogat în vitamine, în minerale, în aminoacizi şi, bineînţeles, acizii graşi esenţiali Omega 3, care previn atâtea boli”, spune Alexandra Iliuţă. Nutriţionistul mai afirmă că în România există reticenţe legate de consumul de peşte şi în contextul în care pe piaţă au ajuns peşti cu un conţinut ridicat de mercur, cum ar fi pangasius, iar articolele de presă publicate pe această temă au dus la o scădere şi mai accentuată a consumului acestui aliment. ”Ar trebui să consumăm mai rar peştii care sunt expuşi la mercur. Dar să ştiţi că şi în cazul lor beneficiile depăşesc întotdeauna avantajele”, afirmă Alexandra Iliuţă. Ea afirmă că România se află la coada clasamentului european în privinţa consumului de peşte.
În Uniunea Europeană, consumul mediu anual de peşte este de 20 – 22 de kilograme pe cap de locuitor, în timp ce în România consumul de peşte este de 4,5 kilograme pe cap de locuitor în fiecare an. Acest lucru a determinat oficialii europeni să investească în promovarea consumului de peşte, spune Adrian Popa, directorul unei firme din domeniu. El afirmă că scăderea consumului de peşte este consecinţa unor carenţe în educaţia alimentară, dar şi a faptului că de pe piaţa românească a dispărut peştele oceanic ce era pescuit acum câteva decenii de fosta flotă a României. Adrian Popa este de părere că un remediu al problemei ar fi reprezentat de educarea consumatorilor, însă el afirmă că această campanie de informare decisă de Comisia Europeană trebuie completată cu o suită de finanţări pentru crearea unor ferme piscicole, care să asigure un flux constant de marfă pe piaţa românească, la preţuri decente.
Casetă: EXEMPLU
Modelul danez
Adrian Popa a dat ca exemplu Danemarca, acolo unde au fost create circuite de ferme, care au în aminte păstrăvării, iar în aval crescătorii de crap. ”Păstrăvul consumă doar hrana de la luciul de apă, nu o mai consumă atunci când ajunge pe fundul bazinului. Apa cu hrana neconsumată de către păstrăv este absorbită şi ajunge în aval în bazinele în care sunt crescuţi crapii, care consumă fără probleme şi hrana de pe fundul apei. Astfel, sunt create circuite funcţionale, capabile să livreze cantităţi mari de peşte pe piaţă la preţuri foarte bune”, a afirmat Adrian Popa. El mai este de părere că o nişă care ar putea fi foarte profitabilă pentru România ar fi reprezentată de fermele piscicole dedicate sturionilor, în contextul în care icrele negre au un preţ ridicat, iar pescuitul sturionilor din Dunăre a fost prohibit.
