Agresivitatea declarată a vicepremierului rus Dmitri Rogozin la adresa României a determinat reacţii ferme ale autorităţilor române. Suntem într-o situaţie de „mult zgomot pentru nimic“ sau avem de-a face cu mai mult decât atât?
Ați auzit vreodată de Herman Simm? Herman Simm este un fost milițian sovietic care a ajuns la un moment dat șeful serviciului secret al armatei estoniene. Armata estoniană nu este cine știe ce (de fapt nu este nimic, în termeni militari), dar, în calitatea sa, Simm a avut acces la reuniuni NATO de nivel înalt și la secrete sensibile ale NATO, pe care, în mod foarte convenabil, le-a transmis și ofițerului SVR (serviciul secret militar rus) pentru care lucra. A fost una dintre cele mai grave scurgeri de informații din istoria NATO, care și-a dat seama că toate planurile Alianței ajunseseră în mâna Rusiei din cauza unui milițian estonian. Simm a fost arestat pentru „trădare națională în septembrie 2008”. În aprilie 2009, doi diplomați ruși acreditați la NATO au fost expulzați pentru „activități neconforme cu statutul de diplomat”, adică pentru spionaj. Unul dintre ei era fiul ambasadorului rus la Uniunea Europeană, Vladimir Cizov, iar expulzarea celor doi era legată direct de cazul Simm. Cu acel prilej, Ministerul rus de Externe a emis un comunicat în care afirma că „am aflat despre un act de provocare la adresa a doi dintre membrii personalului misiunii ruse la NATO, pe care serviciul de securitate al Alianței dorește să-i expulzeze din Bruxelles sub pretexte contrafăcute și fără explicații clare. Această acțiune scandaloasă contrazice în totalitate anunțul conducerii NATO privind dorința lor de a normaliza relațiile cu Rusia. Vom trage propriile noastre concluzii din această provocare. Cerem tuturor membrilor NATO să se gândească asupra consecințelor a ceea ce s-a întâmplat”. La rândul său ambasadorul permanent al Rusiei la NATO a declarat: „Genul acesta de acțiuni îndreptate împotriva misiunii noastre nu vor rămâne neremarcate. Care vor fi consecințele va decide conducerea politică, care are toate informațiile despre evenimentele care se află în desfășurare“. Consecințele au fost că NATO a învățat să își apere mai bine secretele de ruși, iar avertismentele și amenințările ambasadorului rus au rămas literă moartă, în mare parte pentru că nimeni nu-l lua prea mult în seamă. Ambasadorul respectiv se numea Dmitri Rogozin și acum este vicepremier însărcinat cu industria militară și cu… Transnistria.
Istoria lui Rogozin cu Moldova și Transnistria nu este una nouă. Partidul său, Rodina, a fost înființat de generalul Alexander Lebed, conducătorul Armatei a 14-a, staționată în Transnistria, care se visa cu tancurile la București, iar colaboratorul său cel mai apropiat a fost Serghei Glaziev, autorul „secțiunii economice” a doctrinei eurasiatice a lui Aleksandr Dughin, ambii extrem de influenți la Kremlin. Și Rogozin pe lângă ei.
Comedia avionului
Rogozin este unul dintre personajele care gravitează în jurul Kremlinului, supus sancțiunilor anunțate de Statele Unite și Uniunea Europeană împotriva unor oficiali ruși. Dar nu contează. Rogozin a vrut să pozeze în cavalerul care sparge „blocada” ucraineană și moldovenească asupra Transnistriei – de fapt o încercare rezonabilă de a bloca transferul de armament și de militari ruși dinspre Transnistria spre Ucraina, în condițiile în care separatiștii transnistreni s-au aflat printre victimele incendiului de la Odessa, iar prim-ministrul pretins al Crimeii, Serghei Aksionov, este un interlop din Bălți, o „enclavă” comunistă care cochetează cu independența. Moldova și Transnistria joacă un rol mai important decât se înțelege acum în Occident, dar asta nu înseamnă că rușii nu înțeleg. Și de aceea a dorit Rogozin să sărbătorească „Ziua Victoriei” la Tiraspol. Simbolismul general este generat de faptul că 9 mai, „ziua victoriei împotriva fascismului”, a fost transformată, sub Putin, într-un pretext pentru a justifica imperialismul pan-rusesc (câștigătorii războiului, de aici și utilizarea în exces a cocardei negru-oranj a Sfântului Gheorghe). De aceea și prezența lui Rogozin la Tiraspol, la defilare. Fostul premier moldovean, Vlad Filat, a subliniat cel mai bine: „Pe 9 mai și-a anunțat prezența la Tiraspol vicepremierul rus Dmitri Rogozin. Noi i-am recomandat să se abțină de la această vizită, dar nu am fost auziți. Bineînțeles că nu putem să-i interzicem să vină pe teritoriul Republicii Moldova. Și la Chișinău vor fi manifestații organizate de comuniști, dar vom sărbători și Ziua Europei. Unii își doresc confruntări, dar noi vrem să-i ajutăm pe oameni să înțeleagă unele lucruri”.
Dar Rogozin n-a venit în Moldova numai pentru paradă. Potrivit surselor pe care le-am consultat, Rogozin a venit cu un avion special pe undeva prin Marea Neagră, apoi prin sudul Moldovei prin Transnistria spre Chișinău. La plecare a început circul.
Sâmbătă, Rogozin a vrut să forțeze lucrurile și să treacă prin România cu același avion special cu care venise. Având în vedere sancțiunile, România nu i-a permis accesul. Drept pentru care Rogozin, a răbufnit: „La solicitarea Statelor Unite, România şi-a închis spaţiul aerian pentru avionul meu. Ucraina nu-mi permite să trec”, a transmis vicepremierul rus pe Twitter. Fostul ministru de Externe și consilier prezidențial Cristian Diaconescu, ne-a amintit că traficul aerian civil a fost reglat de Convenția de la Chicago privind aviația civilă intrată în vigoare în 1947 și că, potrivit acesteia, Rogozin ar fi putut pleca oricând cu o cursă civilă spre Moscova. Dar, nu, el a vrut să provoace România și Moldova.
Ministerul ucrainean de Externe a declarat că avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin s-a întors din drum în mod benevol şi a calificat declaraţiile oficialului rus drept „provocare şi truc politic”. Ce a făcut Rogozin? A amenințat că data viitoare vine în Moldova la bordul unui avion TU-160 (bombardier strategic, echivalentul bombardierului B1 american). Ulterior, el a postat sâmbătă seară, că ruşii aşteaptă „acum cu nerăbdare, la Moscova, delegaţii guvernamentale ale României şi Republicii Moldova“. Anterior scrisese: „Da, domnilor români, vă vom explica în curând totul, cine sunteţi şi ce credem despre voi”.
Bufonul
Traian Băsescu a declarat ieri la Digi24 că episodul Rogozin a fost afectat de vodka multă consumată de vicepreședintele rus. Cristian Diaconescu ne-a declarat că „Rogozin este vestit pentru declarații exotice și din acest punct de vedere nici noi nu trebuie să tratăm altfel aceste declarații”. La rândul său, fostul ministru de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, subliniază că Rogozin „este cunoscut pentru declarațiile sale agresive, dar niciodată susținute de oficiali ruși“. Potrivit lui Ungureanu, Rogozin „a avut mandat pentru vizita în Transnistria, dar nu a avut mandat pentru tot ceea ce a spus ulterior”. Ceea ce, cumva, confirmă, poziția președintelui despre vodkă.
Ce a zis MAE?
MAE a fost foarte ferm în această chestiune. A apreciat că amenințarea cu folosirea unui bombardier reprezintă „o declaraţie foarte gravă” și a solicitat autorităţilor de la Moscova să precizeze public dacă afirmaţiile citate reprezintă poziţia oficială faţă de România. „Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu surprindere de postarea de astăzi, 10 mai 2014, de către vicepremierul guvernului Federaţiei Ruse, Dmitri Rogozin, pe microblogul său, conform căreia «România, la cererea SUA, şi-a închis spaţiul pentru zborul meu. Ucraina din nou nu-mi permite. Data viitoare o să zbor cu TU-160». Ministerul Afacerilor Externe apreciază că ameninţarea cu folosirea unui bombardier strategic rus de către un vicepremier rus reprezintă o declaraţie foarte gravă, în actualul context regional, în care Federaţia Rusă a încălcat suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, iar forţe separatiste proruse violează grav ordinea publică din statul vecin”, se arată în comunicatul transmis sâmbătă de MAE.
În acest context, Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităţilor de la Moscova, Ministerului rus de Externe, „să precizeze public dacă afirmaţiile citate ale vicepremierului Rogozin reprezintă poziţia oficială a guvernului Federaţiei Ruse faţă de România ca stat membru UE şi NATO”. „În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe a reamintit că România a susţinut, susţine fără echivoc şi respectă întru totul regimul de sancţiuni instituit de Uniunea Europeană în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei”, se mai arată în comunicat. MAE a precizat că, „potrivit articolului 1(1) din Decizia 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea: «Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica intrarea pe teritoriul lor sau tranzitarea acestuia de către persoanele fizice responsabile pentru acţiuni care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei şi de către persoanele fizice asociate acestora, astfel cum figurează în anexă„ (s.n), anexa conţinând lista persoanelor sancţionate».Dmitri Rogozin se regăseşte, desigur, în anexa conţinând lista persoanelor sancţionate”. Potrivit lui Diaconescu, răspunsul MAE a fost unul „generic, ca de obicei”, nesusținut de fapte, diplomatul român amintind că România ar fi trebuit informată în permanență despre traseul lui Rogozin prin secția consulară de la Moscova. Sunt lucruri care par tehnice, dar în astfel de contexte sunt esențiale.
Ce zice expertul
Potrivit lui Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice și Relații Internaționale ale Academiei Române, „Rogozin înseamnă mult zgomot pentru nimic sau «comedia erorilor»”. Pentru Dungaciu, reacția promptă și îngrijorată a autorităților române la postările lui Dmitri Rogozin a fost surprinzătoare. Rogozin face parte din acea specie de politicieni care au două tipuri de reacții publice. Pe de-o parte, „ce-i în gușă și-n căpușă”, adică spune ce îi trece prin minte – sau prin stomac, mai degrabă – la un moment dat. Pe de alta – în versiunea lui instituționalizată – are sarcină de a arunca în public declarații enorme, provocatoare, care au, la rândul lor, două roluri: primul, să provoace contrareacții oficiale la fel de excesive, care, ulterior, vor fi scoase din contextul polemicii cu Rogozin și utilizate împotriva celor care le-au făcut de instituțiile care contează ale diplomației Federației Ruse (președenția și Ministerul de Externe); a doua, să indice ce ar putea face sau deveni Rusia dacă ar fi cu adevărat nerezonabilă cum pretind unii occidentali că e. Dar Rusia, nu-i așa, nu e nerezonabilă, e rațională, pentru că e condusă de oameni ca Vladimir Putin, nu de Rogozin. Personaje precum Jirinovschi sau Rogozin sunt oglinda deformată prin care chipul unui Vladimir Putin să capete conturul unui personaj agreabil, vestic și frecventabil. Ce noroc avem că la Kremlin este, totuși, un om cu care se poate discuta!
Rogozin este, deci, un personaj care joacă un rol (sau mai multe). E grandoman, histrionic, arogant până la indigestie – dar nu e prost. Trebuie să fii deștept ca să faci pe prostul, nu-i așa? Problema nu e a lui, ci a celor care îl iau prea în serios sau îl iau greșit în serios. Pentru că indiferent că Rogozin a făcut acele declarații la adresa României din cauza unor puseuri personale sau că are de jucat un rol indicat de alții, importanța care s-a dat și se dă declarațiilor sale este nejustificată. Iar această promptitudine nițel isterică readuce în minte un tip de voluptate pe care o aveau până mai ieri unele instituții executive din România în a se focaliza pe chestiuni minore și a face din lucruri neimportante chestiuni grave pentru țară și securitatea ei! Începând de la importanța exagerată acordată în România postului de radio „Vocea Rusiei” sau a unor emițători de mesaje de tip Rogozin, față de care, nu cu multă vreme în urmă, a existat strategia de a-l flanca, om la om, pe tot terenul, replicându-i prompt la toate declarațiile, cu aceeași măsură, spre jubiliția evidentă și indecentă a vicepremierului rus care, de fapt, tocmai asta și urmărea.
La fel și acum. Când ești stat NATO, cu baze militare americane pe teritoriul tău, cu F18 canadiene pe aeroportul de la Turda, să dai o importanță așa de mare declarațiilor unuia care zice că va veni cu Tu-160 este excesiv. Este o concentrare nejustificată a unui stat cu importanță strategică evidentă în regiune – și care ar trebui, odată și odată, să ți-o fructifice până la capăt – față de „un nebun care aruncă o piatră”.
Între timp…
Rogozin a adus la Moscova petiţii care cer Rusiei să recunoască regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, în pofida unei încercări de confiscare din partea autorităţilor moldoveneşti. MAE a condamnat faptul că în estul Ucrainei au loc aşa-zisele „referendumuri” organizate duminică în regiunile Doneţk şi Lugansk, părţi integrante ale Ucrainei suverane şi independente, şi reiterează în acest context poziţia sa de principiu privind ilegalitatea şi natura nelegitimă a acestora, conform unui comunicat al ministerului.
Potrivit sursei citate, „aşa-numitele «referendumuri» sunt contrare Constituţiei Ucrainei şi încalcă principiile fundamentale ale dreptului internaţional. Totodată, rezultatele acestor pretinse «referendumuri» nu pot fi considerate relevante şi nici nu pot produce efecte juridice. Organizarea în sine a pretinselor «referendumuri» reprezintă un act provocator suplimentar şi fac parte din seria de acţiuni îndreptate împotriva suveranităţii Ucrainei“.
P.S. Președintele Traian Băsescu a dezmințit ieri că ar avea vreun plan de a efectua o vizită în Rusia în acest an și a susținut că acest lucru este cunoscut de Ministerul de Externe și de domnul Titus Corlățean, ministrul de Externe. Precizăm că domnul prim-ministru Ponta avea programată o vizită la Moscova în luna iunie a acestui an.
