17.5 C
București
vineri, 17 septembrie 2021

Cutremur electoral în Serbia

Deşi toate sondajele de opinie indicau o victorie clară a preşedintelui Boris Tadici, acesta a fost depăşit pe linia de sosire de naţionalistul Tomislav Nikolici, care a obţinut cu 2% mai multe voturi decât adversarul său.

 

Gafa făcută de Comisia Euro­peană, care l-a felicitat pe Nikolici cu trei ore înainte de închiderea secţiilor de vot, a rămas, până la urmă, una minoră: contrar tuturor aştep­tărilor şi sondajelor dinaintea alegerilor (în care Tadici conducea cu 58%), naţionalistul a reuşit să câştige al doilea scrutin electoral din Serbia.

După numărarea a 76% din voturi, Nikolici conducea cu 49,8%, faţă de cele 47,2% obţinute de Tadici.

Participarea a fost extrem de scăzută: numai 45% din persoanele cu drept de vot au decis să şi-l exprime.

Tadici, înfrânt de realitate

Surpriza este cu atât mai mare cu cât Tadici părea să deţină toate avantajele, bucurându-se atât de susţinerea media din Serbia, cât şi de cea a Was­hingtonului şi Bruxelles-ului, după cum relatează publicaţia germană Der Spiegel. „În ultimele două săptămâni, Tadici a fost omniprezent – cu publicitate în toate ziarele importante şi cu interviuri zilnice pe toate canalele de televiziune”, scriu jurnaliştii germani.

Cu toate acestea, starea catastrofală a economiei şi rata-record a şomajului i-au împins pe alegători în braţele lui Nikolici – poate şi pentru că imaginea Serbiei proiectată de echipa de campanie a lui Tadici (o ţară-minune, cu rezerve de petrol imense, la ale cărei porţi stau la coadă investitorii din Vest) a contrastat prea mult cu realitatea pe care populaţia o vede zilnic.

Victoria lui Nikolici este un şoc nu numai pentru Serbia, ci şi pentru Uniunea Europeană: deşi discursul naţionalistului a devenit mult mai mode­rat în ultimii ani, rămâne de văzut care va fi evoluţia sa viitoare. Duminică seară, după închiderea urnelor, Nikolici s-a grăbit să afirme că „Serbia nu se va îndepărta de pe calea europeană”, după cum relatează cotidianul german Abendblatt.

Până acum însă, atât UE, cât şi Statele Unite au privit cu suspiciune „convertirea” lui Nikolici – a cărui carieră politică a început în anii ’90 în Partidul Radical Sârb (SRS), de orientare ultranaţionalistă, al cărui fondator, Vojislav Seselj, este astăzi judecat pentru crime de război de către Tribunalul de la Haga. Între 1998 şi 1999, în timpul conducerii lui Slobodan Miloşevici, Nikolici a fost vicepremierul Serbiei, însă în 2008 a părăsit SRS şi a format Partidul Progresist Sârb (SNS), cu o orientare mai democratică şi mai pro-europeană decât fosta sa formaţiune politică.  Cu toate acestea, Nikolici nu pare să fie întru totul convins de beneficiile aderării la Uniunea Europeană; „Vrem să facem parte din UE dacă ne aduce proiecte, locuri de muncă şi investiţii. Dar dacă ne vor spune că trebuie să renunţăm la Kosovo, atunci vom spune «mersi şi la revedere»”, a declarat Nikolici cu câteva săptămâni în urmă, conform portalului de ştiri Al Jazeera.

Nazişti în Parlamentul de la Atena

Însă nu numai în Serbia, ci şi în Grecia are loc o „renaştere” a naţionalismului. Partidul neonazist Chrysi Avgi („Răsărit Auriu”) a obţinut 7% din voturi în alegerile recente – echivalentul a 21 de locuri în Parlament.

Din programul partidului fac parte atât izgonirea tuturor imigranţilor de pe teritoriul Greciei, cât şi minarea graniţei comune cu Turcia, iar recent Nikos Michaloliakos, liderul Chrysi Avgi, şi-a exprimat admiraţia pentru Adolf Hitler, declarând totodată că la
Auschwitz „nu au existat cuptoare – este o minciună şi nici camere de gazare nu au existat”, după cum relatează cotidianul grec Ekathimerini.

Frustrarea cauzată de criza economică i-a împins pe eleni către partidele extremiste (şi comuniştii radicali au obţinut un rezultat extrem de bun) – însă pare puţin probabil ca acestea să ofere o soluţie care să aducă ţara din nou pe linia de plutire.

Drept care sondajele arată că la alegerile anticipate, care vor avea loc în Grecia pe 17 iunie, partidele de centru vor reuşi să obţină o majoritate parlamentară.

Exemplul Serbiei arată însă că sondajele se pot înşela uneori.   

Ultima oră
Pe aceeași temă