Artiştii clujeni vor să promoveze cultura într-un mod mai puţin convenţional.
Unul dintre cele mai dinamice centre culturale din Europa de Est, Fabrica de Pensule din Cluj, este implicat într-un proiect care transformă, practic, spaţiul public din oraş. Proiectul este institulat Oraşul vizibil. Printre altele, un imobil din Piaţa Gării va fi pictat cu scene care evocă natura. Pe strada Matei Corvin, artiştii au creat un plafon din baloane colorate. Un alt proiect, intitulat ”Rezistenţa vânzătorilor ambulanţi”, realizat de artiştii Paula Boarţă, Ştefan Bădulescu, Clara Fouche şi Antoine Bezet propune o serie de portrete ale unor vânzători stradali din Cluj-Napoca. Iar unele garaje din Mănăştur au devenit spaţii pe care locuitorii pot lăsa diferite mesaje. Acest proiect este realizat de grupul intitulat PeriFeeria.
Însă cel mai original proiect este cel prin intermediul căruia o serie de artişti clujeni a transformat o parte din Piaţa Muzeului într-o veritabilă Poiană Muzicală. Ei au creat, din lemn, metal şi sfoară, o serie de instalaţii muzicale, care pot fi folosite de către trecătorii ce vor să se exprime în acest mod. Iniţiativa face parte din proiectul Oraşul Vizibil4 – Artă în spaţiul public. Iniţiativa aparţine Fundaţiei AltArt, unul dintre ONG-urile fondatoare ale Centrului Cultural Fabrica de Pensule.
În Piaţa Muzeului a fost adus un pian african, reprezentat de un şir de lamele metalice fixate pe o cutie de rezonanţă confecţionată dintr-un buştean, la care pot cânta simultan două persoane, un contrabas cu o singură coardă metalică, ce a fost confecţionat, de asemenea, dintr-un buştean care funcţionează pe post de amplificator de sunete şi care a fost botezat de artişti cu numele de vicopachitară, dar şi o harfă, confecţionată din crengi de copac. Aceste instalaţii muzicale au atât rolul de a permite crearea unui fond muzical agreabil, cât şi pe acela de a înfrumuseţa, din punct de vedere vizual, vechea Piaţă centrală a Clujului, construită în perioada aşezării primilor colonişti saşi în Klausenburg.
Capoeira, sursă de inspiraţie pentru artiştii clujeni
Unul dintre cei care au creat aceste instalaţii este artistul Bogdan Rakolcza, care a trăit o perioadă în Brazilia, de unde s-a întors cu o nouă viziune asupra artei moderne.
El spune că a fost inspirat de instrumente muzicale braziliene şi africane. ”Proiectul nostru se numeşte Cercul Întreg. Se ocupă de ideea de societate şi artă, de artă ca un proces social, nu ca proces al unui individ genial, care stă într-o cameră şi apoi îşi prezintă genialitatea, ci arta, muzica, dansul care intervin în spaţiul public şi modifică spaţiul public, precum erau odinioară hora şi jocul”, spune Bogdan Rakolcza. El a urmat în Brazilia cursuri de capoeira şi acum s-a întors la Cluj pentru a pune în practică lucrurile pe care le-a învăţat de la maeştrii săi. La rândul său, artistul clujean Istvan Szakats spune că proiectul Oraşul vizibil a intrat într-un parteneriat de patru ani cu platforma europeană ”Create to Connect”.
În cadrul acestei platformei, producători culturali din nouă ţări îşi propun să implice publicul în actul cultural, într-o formă de exerciţiu al angajamentului faţă de viaţa comună. ”Avem anul acesta nouă lucrări în Cluj-Napoca. Ne-am bucurat foarte tare să ieşim în tot oraşul, avem lucrări în tot oraşul!”, spune Istvan Szakats. Proiectul mai include, de asemenea, un autobuz transformat în grădină mobilă, care va circula pe traseul liniei 8.
Susţinere pentru candidatura Clujului
Primarul Clujului, Emil Boc, spune că ”Oraşul Vizibil este un proiect unic în România. E un proiect care arată forţa artistică şi creativă a acestui oraş”, a spus primarul, după ce a încercat el însuşi câteva din instrumentele mai puţin obişnuite instalate în Piaţa Muzeului. Acest proiect face parte din iniţiativele care promovează Clujul drept Capitală Europeană a Tineretului în 2015, precum şi candidatura oraşului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.
