Deşi a redus mult costurile, prin reducerea cheltuielilor cu angajaţii, Compania Naţională a Huilei Petroşani nu reuşeşte nicicum să se redreseze şi să ajungă pe linia de plutire. Pierderile se acumulează în continuare şi se adaugă la datoriile istorice.
O serie de unităţi extractive din Valea Jiului trag în jos Compania Naţională a Huilei Petroşani din cauza costurilor extrem de mari de producţie. De exemplu, Exploatarea Minieră Livezeni cheltuieşte 10.000 de lei la mia de lei producţie marfă, în timp ce mina Petrila şi Uricani au cheltuieli de 3.000 de lei la mia de lei producţie marfă. Cel mai bine stau exploatările miniere Lonea, Lupeni, Paroşeni şi Vulcan unde se consumă dublu faţă de cât se produce.
Optimism moderat
„Au scăzut costurile, pentru că au scăzut cheltuielile cu munca vie. Oricum, am reuşit să obţinem o producţie mai mare decât anul trecut cu oameni mai puţini”, a declarat directorul general al CNH Petroşani, Constantin Jujan. Oricum, pierderile din exploatare sunt considerabile, iar subvenţia acordată de la bugetul de stat, care este tot mai mică în fiecare an, nu acoperă diferenţa dintre preţul real al gigacaloriei şi preţul de vânzare către termocentralele beneficiare, stabilit tot de Executiv. În plus, minerii se plâng că nu pot extrage producţia prognozată şi din cauză că muncesc cu echipamente şi utilaje învechite. CNH nu poate face, însă prea mare lucru, pentru că banii pentru investiţii sunt asiguraţi strict din resurse proprii. Adică, pentru 2010, 300 de miliarde de lei vechi. „Suma este mică, dar de patru ani funcţionăm în acest mod. Nu există posibilitatea creării sau atragerii altei surse de finanţare”, a spus Constantin Jujan. Până în 2006, existau două surse de finanţare. Pe de o parte erau subvenţiile, iar pe de altă parte alocaţiile bugetare, adică exact banii daţi de Guvern pentru investiţii. Acest ultim capitol acum nu mai există. Iar suma insuficientă pe care şi-o poate asigura compania minieră trebuie împărţită pe patru direcţii, respectiv pe componenta de mediu, pe componenta de securitate a muncii, în producţie şi în asigurarea de utilaje necesare în activitatea extractivă.
Iar Executivul este conştient că exerciţiul bugetar nu poate fi pozitiv, astfel că pentru acest an bugetul a fost aprobat cu pierderi. Ministerul Finanţelor a stabilit totuşi o ţintă, în care CNH a reuşit să se încadreze: 136.715 lei doar pentru primul trimestru. Pierderile includ, însă, şi majorările şi penalităţile de întârziere aplicate la datoria istorică, de care Compania nu mai reuşeşte să scape. În urmă cu patru ani, guvernanţii au adoptat o ordonanţă, legiferată ulterior de Parlamentul României, care prevede ştergerea datoriilor pentru 34 de societăţi comerciale, dintre care 15 din subordinea Ministerului Economiei, dar până acum actul normativ nu a fost pus în practică.
