Diametrul minim acceptat depinde de tipul oţelului utilizat la fabricarea barelor ce alcătuiesc plasele sudate. Totuşi, din raţiuni ce ţin de riscul de deformare la punerea în operă, dar şi de pericolul sporit de coroziune, nu se acceptă un diametru mai mic de 5 mm (doar la elementele prefabricate în spaţii uzinate se acceptă diametre de 4 mm).
Cum transportăm, depozităm şi verificăm plasele sudate
În privinţa transportului, cerinţa principală este ca plasele să nu se deformeze şi să se degradeze de la depozit şi până în şantier. Ca atare, trebuie aşezate cu mare grijă în utilajul transportor, apoi descărcate cu aceeaşi grijă. Depozitarea se face cât mai aproape de locul de punere în operă, pentru a reduce la minimum numărul de manipulări.
Aşezarea plaselor se face pe orizontală, poziţia verticală fiind acceptată doar atunci când ea este singura posibilitate. Pentru a evita murdărirea şi corodarea plaselor, este interzis ca acestea să fie montate direct pe pământ!
Înainte de a fi folosite, plasele se verifică. Cele care prezintă degradări şi deformări peste limitele admise de SR 438/3/98, dar şi cele ale căror noduri nesudate ale ultimelor două bare transversale sunt în număr mai mare de 5% din numărul total de noduri al fiecăreia se elimină. Înainte de punerea în operă, plasele se curăţă de eventualele urme de murdărie, grăsime, rugină neaderentă, vopsea etc.
Ce se poate şi ce nu se poate arma cu plasă sudată
Armarea cu plase sudate este posibilă şi recomandabilă în special la elementele de suprafaţă, plane sau curbe. Iată câteva exemple: plăcile planşeelor, pereţii, zidurile de sprijin, radierele etc. Un exemplu încă şi mai concret: pereţii unei case vechi, cu zidărie din cărămidă, casă pe care vreţi să o păstraţi. Singura metodă prin care puteţi aduce rezistenţa acestor pereţi la valorile recomandate de normativele actuale în construcţii este armarea cu plasă sudată! Nu se admite armarea cu plase sudate a elementelor solicitate predominant la întindere sau torsiune.
De asemenea, nu se admite armarea cu plase sudate a elementelor structurale cu rol important în protecţia antiseismică a structurii de rezistenţă, de exemplu a nivelelor inferioare ale construcţiilor cu diafragme.
Înnădirea plaselor sudate
De cele mai multe ori, o singură plasă nu poate acoperi în întregime tot peretele ce urmează a fi armat. În această situaţie, se folosesc mai multe plase, care se înnădesc. Dacă înnădirea urmează să se facă pe zone întinse, se recomandă ca numărul înnădirilor în aceeaşi secţiune să nu fie mai mare de 50% din aria totală de armătură din secţiunea considerată.
Aceeaşi condiţie va fi respectată şi în cazul armării cu mai multe plase suprapuse, aşezate pe un singur rând sau pe mai multe rânduri. Îmbinările prin suprapunere vor fi amplasate, pe cât posibil, în zonele mai puţin solicitate – în niciun caz pe muchiile determinate de intersecţia a doi pereţi vecini!
Nodurile plaselor suprapuse vor fi decalate pe o distanţă de cel puţin 1.3 x L, unde L este lungimea de suprapunere a plaselor. Iată, alăturat, un tabel cu valorile minime ale lungimii de suprapunere L:
În zonele de înnădire, plasele suprapuse vor fi legate între ele, la colţuri, cu sârmă; când lungimile pe care se înnădesc plasele sunt mai mari de 4 m, se va prevedea, în afara legăturilor de la colţuri, şi o legătură suplimentară intermediară. În niciun caz nu se va folosi sudura la înnădirile plaselor!
În toate cazurile se recomandă să nu se prevadă mai mult de două plase suprapuse în secţiuni curente, deci să nu se ajungă la mai mult de trei plase suprapuse în zonele de înnădire.
Îndoirea plaselor sudate
După cum am precizat anterior, plasele sudate nu se înnădesc pe muchia determinată de doi pereţi, ci în câmpul unuia dintre pereţi. Altfel spus, una dintre plase trebuie îndoită pe muchie pentru a ajunge pe peretele vecin, unde urmează să se facă suprapunerea cu cealaltă plasă.
Cum se face îndoirea? Regula este ca, la îndoire, nodurile să se găsească pe partea interioară (concavă) a îndoiturii şi în afara zonei curbe. Se va urmări ca distanţa dintre secţiunea în care începe îndoitura şi axul celui mai apropiat nod sudat să fie de cel puţin 2.5 d, unde d este diametrul barelor de rezistenţă. Se permite derogarea de la această regulă doar în cazul în care barele plaselor au diametrul de cel mult 8 mm.
În aceste condiţii, plasa se poate îndoi cu nodurile la exterior şi fără limita de distanţă amintită mai sus, cu condiţia ca raza de curbură să fie de minimum 3 d.
Betonarea plaselor sudate
În funcţie de prescripţiile inginerului structurist, plasele fie se pot prinde direct pe pereţii ce urmează a fi armaţi, cu ajutorul unor dibluri introduse în perete, fie depărtate de aceştia cu ajutorul unor distanţieri din plastic, pentru a permite adăugarea unui strat mai gros de beton.
În oricare dintre aceste situaţii, înainte de betonare se face o umezire a pereţilor, udându-i din abundenţă, în mai multe reprize. Betonarea se începe de jos şi se execută continuu şi uniform, până la terminarea lucrării
