Nebunia înscrierii copiiilor în clasa pregătitoare a reînceput de ieri. În mod normal, au prioritate copiii ai căror părinţi îşi au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia teritorială a şcolii.
Doar dacă rămân locuri neocupate, acestea pot fi repartizate copiilor din alte zone ale oraşului. Astfel, părinţii încearcă să se folosească de orice portiţă a legii pentru a-i înscrie pe copii la cele mai bune şcoli, astfel că autorităţile se aşteaptă la un nou val de cereri de stabilire a reşedinţei temporare în zonele centrale ale oraşelor. Există şi câteva categorii de şcoli care înscriu elevii după alte criterii decât cel al domiciliului sau reşedinţei părinţilor. Este vorba de şcolile private, de cele confesionale, adică cele deschise de cultele religioase, dar şi cele care au o altă limbă de predare decât cea română.
Citteşte şi: Înscrierea în clasa zero începe mâine. Şcolile din Bucureşti au 12.600 de locuri disponibile
Cluj-Napoca este un exemplu perfect pentru a ilustra agitaţia produsă de începerea înscrierilor în clasa zero. Cele mai bune şcoli, adică Emil Racoviţă, George Bariţiu, Gheorghe Şincai, George Coşbuc, Ioan Bob sau Nicolae Bălcescu se află concentrate în centrul medieval al oraşului sau în imediata apropiere a acestuia. În zonă se află puţini locuitori, pentru că imensa majoritate a clădirilor din centru este folosită pe post de sedii de instituţii, clădiri de birouri, spaţii comerciale, baruri sau restaurante. Centrul oraşului deţine, totodată, densitatea cea mai mare de vize de flotant, pentru că părinţii îşi mută fictiv reşedinţa în locuinţele prietenilor sau rudelor din centru pentru a-şi putea înscrie copii la şcoala dorită. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar spun că nu pot face nimic pentru a combate acest fenomen, pentru că nu au atribuţii legate de verificarea domiciliului sau a reşedinţei. De aceea, Inspectoratul trebuie să ia în considerare actele oficiale depuse de părinţi, chiar dacă apare, uneori, situaţia în care un părinte îşi are domiciliul la trei străzi depărtare de locul în care îşi are ”flotantul”, însă adresa la care şi-a stabilit reşedinţa temporară se află în raza teritorială a şcolii la care părintele cu pricina doreşte să îşi înscrie copilul. Pentru părinţii care nu au rude sau prieteni în centrul oraşului există şi alte posibilităţi de a-şi înscrie copiii la alte şcoli decât cele de cartier. Există şcoli private, cum ar fi Transylvania College sau Spectrum, dar şi o şcoală confesională, înfiinţată de Biserica Ortodoxă Română, ce acceptă copii din orice zonă a oraşului.
Citeşte şi: Cu ce oferte vin şcolile pentru elevii claselor pregătitoare
O altă portiţă a legii este reprezentată de şcolile care au altă limbă de predare decât cea română. Şcoli de prestigiu, precum Bathory Istvan sau Apaczai Csere Janos acceptă copiii de entie maghiară ori de unde ar veni ei. Teoretic, există şi o arondare teritorială a cartierelor pentru diferitele şcoli maghiare, însă există şi criterii suplimentare, care permit, de exemplu, unui copil romano-catolic maghiar să poată studia la Bathory Istvan, în condiţiile în care această şcoală este sprijinită de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia. La fel este şi în cazul şcolilor sprijinite de cultele protestante. În fiecare an, între 500 şi 750 de copii maghiari aleg aceste şcoli. Din acest an, a reapărut şi învăţământul în limba germană. Până acum, exista o singură şcoală bilingvă, George Coşbuc, însă de acum a apărut şi şcoala Kinderland, cu predare exclusiv în limba germană ca limbă maternă, spune directoarea şcolii, Olimpia Turcu. ”Până acum, am funcţionat ca grădiniţă cu predare în limba germană, cu rezultate excelente, iar acest lucru ne-a încurajat să lansăm acest proiect al singurei şcoli primare cu predare în limba germană ca limbă maternă”, afirmă Olimpia Turcu. Prestigiul învăţământului în limba germană atrage la această şcoală şi copii de etnie română sau maghiară, spune învăţătoarea Lilla Lingner.
”Sunt copii care provin din familii săseşti, din familii germane, dar şi din familii mixte, româno-germane sau maghiaro-germane. Apoi, avem copii care sunt de etnie română ori germană, dar care doresc să studieze în limba germană. Contează şi avantajele suplimentare pe care le oferă şcoala noastră. Copiii îşi pot exersa limba germană şi la after-school, iar acest lucru îi ajută foarte mult”, a spus Lilla Lingner.
De regulă, în fiecare an, între 50 şi 70 de elevi clujeni alegeau să studieze la şcoala bilingvă româno-germană. Însă în ultimii ani, numărul copiilor care studiază în limba germană a început să crească, atât ca urmare a reîntoarcerii unor familii de saşi, cât şi ca o consecinţă a mutării în Cluj a zeci de familii ale conducătorilor firmelor cu capital german, austriac, elveţian ori luxemburghez care au investit în Cluj.
