Știți vorba des vehiculată „suntem ceea ce mâncăm“? Ei bine, aș modifica-o puțin spunându-vă că suntem ceea ce digerăm și absorbim. Sănătatea sistemului digestiv este foarte importantă pentru că el reprezintă interfața dintre corpul nostru și lumea din afară
Tractul digestiv este calea de acces în organism păzită cu strășnicie de o armată imună de gardieni care are datoria de a menține în echilibru milioane de bacterii benefice pentru sănătate. Înainte de a pătrunde în organism, alimentele trebuie să fie pregătite, descompuse, digerate. Tractul digestiv descompune particulele alimentare mari în unități mici ca să poată să fie absorbite în organism. Are nouă metri lungime și diverse organe atașate, care produc sucuri digestive. Unul dintre cei mai importanți factori în digestie este acidul gastric.
Acesta reprezintă o condiție preliminară care ajută la digestia tuturor proteinelor și este necesar pentru absorbția mineralelor, care la rândul lor luptă împotriva infecțiilor, sterilizând alimentele. Insuficiența sau excesul de acid este o cauză comună a problemelor digestive. Lipsa acidului gastric va duce la indigestie, ca urmare a meselor bogate în proteine (care nu au fost digerate complet), crescând riscul de a dezvolta alergii alimentare. Pentru a testa dacă arsurile de stomac sunt provocate de un exces sau de o insuficiență a acidului gastric puteți să administrați o lingură de oțet de mere sau de suc de lămâie. Dacă durerile se calmează, e posibil să nu produceți suficient acid gastric. Dacă se intensifică, înseamnă că produceți prea mult. Sarcina de a descompune alimentele le revine enzimelor digestive.
Dacă nu se produc suficiente enzime, din cauza unei alimentații nepotrivite/nesănătoase, se pot dezvolta o mulțime de afecțiuni digestive cum ar fi indigestia, sindromul colonului iritabil, gastroenterite, ulcere, colite, candidoze și oboseala cronică. Simptomele care indică dificultăți digestive pot fi diverse. De la respirație urât mirositoare, senzații de arsuri în stomac, senzații de plin în stomac la diaree/constipație intermitente sau continue, balonare, greață.
Ce e de făcut?
Cel mai la îndemână mod de a avea o digestie bună este în primul rând mestecarea corectă a alimentelor. Consumați multe fibre care se găsesc în fructe, legume (cât mai puțin prelucrate termic), linte, fasole și cereale integrale. Fibrele au rolul de a absorbi apa făcând ca fecalele să fie mai puțin dense și mai ușor de circulat prin tractul digestiv. Ele încheagă alimentele ajutând la eliberarea lentă a zaharurilor, controlează apetitul și mențin o greutate a corpului constantă.
De asemenea, trebuie să mențineți o floră intestinală sănătoasă. Adică să aveți suficiente bacterii benefice (probiotice) care luptă împotriva bacteriilor dăunătoare și a altor microbi patogeni, cum ar fi virușii sau ciupercile. Bacteriile bune produc și unele vitamine, descompun fibrele, permițând obținerea nutrimentelor care altminteri ar putea fi nedigerabile și contribuie la crearea unui mediu digestiv sănătos. Probioticele se găsesc în formă naturală în iaurt, kefir, varză murată. Pentru a ajuta intestinul să ofere condiții prielnice pentru dezvoltarea bacteriilor bune, probioticele trebuie combinate cu prebioticele (tipuri complexe de amidon sau zaharuri din alimente) care se găsesc în cereale integrale, miere, usturoi, ceapă, banane, anghinare. Însă, cu grijă, că unele dintre acestea pot fi și iritanți ai mucoasei intestinale.
Este nevoie din când în când să faceți o detoxifiere a organismului. Renunțați măcar pentru o perioadă la alimentele rafinate (conțin substanțe iritante pentru organism și sunt lipsite de vitamine și minerale). Consumați moderat carne și lapte. Pentru a reduce inflamația din intestine, folosiți fibre din plante în amestec cu apă care vor acționa ca niște geluri care consolidează bolul alimentar și au efect calmant (semințe de in, psyllium), ceaiuri antiacide și carminative (păpădie, salcâm, chimen, mentă), ierburi care ajută digestia (fenicul, mărar, ulm și ghimbir). Cărbunele activat absoarbe toxinele și ajută la eliminarea lor. Mâncați des, dar în cantități mici, nu pe fugă și nici seara târziu.
Factorii psihici pot deregla, de asemenea, digestia
Anxietatea, stresul, supărarea sau dezamăgirea pot deregla mecanismul nervos care controlează contracțiile stomacului și mușchii intestinali. Dacă la nivel fizic e important ceea ce digerăm și absorbim, același principiu se poate aplica și la nivel mental și emoțional. Folosim de multe ori expresii ca ”nu pot să înghit acea persoană” sau ”nu pot digera situația”. Cineva aflat într-un conflict (fie extern, fie intern) poate simți teamă în fața a ceva ce nu este pe ”gustul” lui. Fie e refractar la ideile și situațiile noi, mai ales la cele care nu provin de la el sau îi este greu să se adapteze la ceva care contravine planurilor, obiceiurilor sau stilului lui de viață.
Critica și autocritica îl împiedică să renunțe la vechile principii. Poate fi cineva care se acuză și acuză pe ceilalți din jurul lui. Acest lucru ține și de control. O persoană căreia îi place să controleze și să-i controleze pe cei din jurul ei se poate simți neputincioasă pentru că nu reușește să-i schimbe pe ceilalți sau situația conflictuală în care se află. Ca să poată ”digera” trebuie să învețe să aibă încredere în ea însăși, dar și în cei cu care relaționează. Ideile de genul ”nu e drept”, ”nu e corect” sau ”este o prostie” cu care se alimentează, pot bloca înțelegerea, așa cum stomacul poate bloca digestia. Devenind mai tolerantă cu sine și cu ceilalți, va tolera mai bine alimentele pe care le absoarbe.
Monica Micleușanu este consilier nutriționist și masterand în Psihanaliză
monica.micleusanu@gmail.com
