Havana anunţă măsuri fără precedent de liberalizare a economieie pentru a crea alternative economice cubanezilor care nu vor mai lucra la stat din martie anul viitor.
Regimul cubanez a aprobat vineri plata chiriilor în valută şi angajarea de personal în firmele comerciale mici – reforme fără precedent care urmează deciziei de desfiinţare a 500.000 de locuri de muncă în sectorul de stat, informează AFP. Conform unor documente comentate de presa cubaneză, guvernul speră că 465.000 dintre cei 500.000 de angajaţi ai sectorului public care vor fi concediaţi până în martie să îşi deschidă mici afaceri comerciale individuale sau cooperative. „Începând din octombrie, interdicţia privind închirierea locuinţelor în CUC (peso convertibil, echivalent cu dolarul) va fi abrogată”, a afirmat vineri Granma, ziarul oficial al Partidului Comunist cubanez, care sub conducerea lui Raul Castro, fratele „liderului maxim”, Fidel, a decis să se retragă cel puţin parţial din economie. Eliminarea interdicţiei de închiriere contra valută, intrată în vigoare cu 50 de ani în urmă, se referă în principal la „persoanele care au autorizaţia de a trăi în străinătate sau cele aflate în Cuba care ies din ţară pentru mai mult de trei luni”. Acestea îşi vor putea putea închiria locuinţele şi ca sedii pentru micii comercianţi.
Noi antreprenori
În paralel cu decizia care vizează piaţa imobiliară, ministrul adjunct al Muncii şi Securităţii Sociale, Admi Valhuerdi, a anunţat că în scurt timp Havana va legaliza activitatea independentă în 178 de meserii, care în prezent nu pot fi practicate decât în cadrul unităţilor economiei planificate a statul comunist. În 83 dintre cele 178 de tipuri de activităţi, întreprinzătorii independenţi vor putea angaja fără restricţii personal şi nu numai membri ai familiilor lor, aşa cum prevăd actualele legi. Angajarea de personal independent nu era permisă decât în agricultură, un sector aflat în declin constant după destrămarea Uniunii Sovietice, principalul aliat al regimului cubanez care a susţint mult timp economia Havanei comuniste. De altfel, un prim val al liberalizării economiei a avut loc în Cuba în anii 1990, după prăbuşirea URSS. Astăzi, aproximativ 143.000 de cubanezi lucrează pe cont propriu, ca şoferi de taxi, proprietari de restaurante sau de saloane de coafură, după ce statul a autorizat activitatea în aceste domenii pentru a face faţă crizei economice provocate de sistarea ajutoarelor sovietice.
Conform noilor reglementări, în rândul cubanezilor antreprenori vor putea intra şi contabiliii, masorii sau paznicii dar şi cei care doresc să-şi deschidă propriile magazine de fructe şi legume.
Micile restaurante vor putea să se extindă, de la 12 la 20 de mese, şi vor putea vinde şi produse pe care până acum le ofereau ilegal, printre acestea aflându-se fructele de mare sau carnea de vită.
Un milion de disponibilizaţi în trei ani
Sectorul de stat, cu 4,2 din cele cinci milioane de angajaţi din Cuba, intenţionează să elimine peste un milion de locuri de muncă în următorii trei ani. Economia cubaneză, dependentă în mare măsură de importuri, este minată de corupţia care alimentează o piaţă neagră de proporţii, de birocraţie şi de cel mai îndelungat embargo din istorie, impus în 1962 de Statele Unite. Unii cubanezi consideră noile măsuri drept o modalitate de a câştiga mai mult decât salariul lunar acordat de stat, echivalent cu 20 de dolari, în timp ce alţii se întreabă care vor fi condiţiile de obţinere a unor credite sau taxele pentru aceste activităţi.
