Interdicția asumată de a nu consuma carne și o serie de alte alimente în această perioadă are rădăcini milenare. În timp, medicina a confirmat aceste practici cu argumente științifice.
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au încercat să se apropie de natură, zeificând și personificând fenomenele inexplicabile și înfricoșătoare de atunci. Ei o ”îmblânzeau”, apelând la ritualuri și superstiții care îi ajutau să le fie diminuate fricile cu care se confruntau. De asemenea, o glorificau, oferindu-i ofrande și rugăciuni, știind că de la ea puteau să se încarce cu putere. Respectul față de natură i-a ajutat să supraviețuiască și să-și îmbunătățească în timp calitatea vieții.
Să învățăm de la strămoșii noștri
Pentru că acum trecem de la iarnă la primăvară, vă propun să vedem cum făceau ei ritualul anual care puncta această etapă. Aceștia considerau că, în primul rând, trebuie să-și purifice organismul. Cu ajutorul postului, oamenii trebuiau să-și curețe corpul de alimentele consumate pe timpul iernii pentru a renaște odată cu natura. În anumite triburi, înainte de a se consuma grâu verde, membrii acestora trebuiau să bea o ”băutură neagră” grețoasă, care acționa în același timp ca vomitiv și ca purgativ. Se credea că cel care nu bea din lichid nu poate mânca în liniște noul grâu verde și că se va îmbolnăvi în cursul anului. Se practicau ceremonii ale primelor roade pentru a le mulțumi acestora că
și-au făcut apariția. Dacă nu le celebrau, acordându-le venerația datorată, exista superstiția că ”spiritele acestor plante vor fi jignite” și astfel oamenii ar fi putut fi lipsiți de ele. Oamenii vorbeau cu alimentele pe care urmau să le mănânce, oferindu-le respectul cuvenit pentru că știau că de la ele capătă puteri și îi mențin în viață. Se adresau rugăciuni plantelor: ”Te vestesc că am să te mănânc. Ajută-mă să mă înalț și eu ca să pot ajunge întotdeauna pe vârful munților și niciodată să nu fiu nepriceput. Aceasta este rugăciunea mea. Taina ta este cea mai mare dintre toate” (James George Fraser – ”Creanga de aur”).
Unele ritualuri și obiceiuri au rămas valabile și în zilele noastre. Prin perioadele de post, oamenii continuă să-și purifice organismul, iar unele familii mențin obiceiul de a se ruga înainte de a lua masa.
E adevărat că nu toți facem aceste lucruri. Însă, ne poate fi la îndemână să ne bucurăm de apariția trufandalelor care-și fac loc timid pe tarabele din piață. Să fim mulțumiți că există și că avem ocazia să ”renaștem” odată cu ele, pentru că ne oferă energia binevenită după mâncarea ”grea” de peste iarnă (care presupune în mod special consumul de carne și de derivate ale acesteia – mezelurile, nu tocmai sănătoase). Să ne întoarcem un pic la ritualurile din trecut și să vedem cum se raportau înaintașii în ceea ce privește carnea.
Căpeteniile unor triburi respectau în dieta lor regula de a nu mânca decât arareori animale greoaie sau care se mișcă încet, închipuindu-și că, dacă n-ar proceda astfel, li s-ar transmite o slăbiciune în tot corpul, împiedicându-i să-și îndeplinească cu vigoarea necesară sarcinile militare, civile și religioase. Credeau că dacă vor consuma carne des vor deveni greoi și astfel ar fi fost împiedicați să alerge și să se apere de dușmani sau nu ar mai fi putut vâna eficient. Dintr-un anumit punct de vedere, aceste lucruri nu sunt departe de ceea ce știm astăzi. Atunci când consumăm carne multă la o singură masă, combinată mai ales cu cartofi, paste sau pâine, energia corpului se concentrează pe digestia care se desfășoară mai lent. De aceea, de multe ori simțim lentoare și somnolență. Ca alternativă la carne (să nu uităm că această carne pe care o găsim în magazine, plină de hormoni și coloranți, nu e nici pe departe ca aceea pe care o consumau înaintașii noștri, mai ales că aceștia o mâncau imediat după ce animalul era vânat), putem folosi pește, ca aliment mult mai sănătos, bogat în acizi grași Omega 3, care impulsionează metabolismul și ajută la reducerea colesterolului, cât și a nivelului lipidelor.
Decât să ne tratăm, mai bine prevenim
Fierberea, coacerea, prăjirea și înăbușirea alimentelor distrug substanțele nutritive active din acestea. Gătitul face ca hrana să fie lipsită de vitamine, care sunt cel mai ușor eliminate de căldură. Hrana gătită necesită un timp mai îndelungat de digestie, consumând din energia organismului, față de cea crudă, care este aproape în totalitate absorbită înainte ca fermenții bacterieni să înceapă procesul de putrefacție.
Alimentația crudă se compune din legume și fructe proaspete, semințe, nuci, germeni, condimente și plante. Acestea sporesc energia, îmbunătățesc calitatea sângelui, revitalizează celulele, hrănesc organele, întăresc sistemul imunitar, reglează greutatea. Abundă în vitamine și minerale, conțin o cantitate suficientă de proteine și au foarte puține calorii. Sunt bogate în carbohidrați cu digestie lentă, care sporesc energia, conțin multe fibre care ajută la scăderea nivelului de grăsime din sânge și au multă apă, oferind organismului hidratarea necesară. Alimentele neprelucrate termic conțin enzime, necesare pentru o absorbție bună a hranei. Acestea o descompun în fragmente suficient de mici încât să treacă în sânge prin porii minusculi ai intestinelor. Enzimele facilitează digestia, detoxifierea, imunitatea și toate celelalte procese metabolice. Accelerează regenerarea celulelor, astfel că pielea rămâne elastică, inhibând formarea ridurilor. Când activitatea enzimelor este scăzută, corpul se confruntă cu disfuncții gastrointestinale: indigestie, malabsorbție, arsuri stomacale, balonare, constipație, sindromul colonului iritabil și oboseală cronică.
Pentru ca organismul să funcționeze în cea mai bună stare, să prevină sau să învingă bolile, este necesar să consumăm alimente crude în cantitate cât mai mare. Nu propovăduiesc renunțarea la carne (pentru că aceasta reprezintă o sursă de proteine de calitate superioară) și nici la mâncarea gătită (care este foarte gustoasă). Ce vă propun este să adăugați în menu-ul dvs. zilnic sau cât de des puteți, cât mai multe legume și salate de crudități. Țineți cont, de asemenea, că fructele crude devin mai eficiente atunci când se mănâncă pe stomacul gol, nu ca desert, pentru că sunt curățătoare (detoxifiante) ale organismului, iar legumele crude sunt constructoare, adică ajută la refacerea acestuia. O alimentație bazată pe cât mai multe alimente crude ne permite să fim în formă, să avem energie și să ne păstrăm sănătatea. Să profităm din plin de ceea ce aduce primăvara!
Monica Micleușanu este consilier nutriționist, masterand în Psihanaliză
