Scandalul tematicii la limba si literatura romana la bacalaureat declansat de academicianul Eugen Simion nu e doar o simpla rafuiala politica intre doua grupuri de influenta din lumea culturala, desi, desigur, e si asta. Nu exista pure batalii pentru principii la noi. Ce se pune in programe determina alegerea manualelor din care copiii se pregatesc; si exista o competitie acerba intre autorii de manuale, de ani de zile: cine vinde mai mult si face mai multi bani. Dar numai din cauza ca, politic vorbind, anturajul ministrului Adomnitei e mai avansat ideologic, iar cel al academicianului Simion mai retrograd, nu putem transa batalia usor. Nivelul cunoasterii nu doar a literaturii romane, ci a literaturii, in general, nu cred ca a fost vreodata mai scazut. Cultura generala se face la televizor, si asa se ajunge la faptul ca oamenii stiu cine e Orhan Pamuk, dar nu cine a fost Kemal Ataturk, cine e Dan Brown, dar nu cine a fost Leonardo da Vinci, cine e Adrian Cioroianu, dar nu cine a fost Mihail Sebastian. Ca profesor de stiinte politice in Romania, am fost adesea deprimata de lipsa de cultura chiar a celor mai destepti studenti ai mei.
Studentii americani cu care am lucrat macar aveau o baza fundamentala. In colegiile bune, ca si in univeristati, exista cursuri dedicate culturii generale, indiferent de specialitate, la care studentii citesc carti intregi, nu bucati de texte. La Harvard un popular curs de anul I (studentii fac zece ani de liceu in general in SUA, deci au circa 16 ani) se numeste "carti fundamentale" si studentii citesc Biblia, Odiseea, Hamlet, Fratii Karamazov. Daca ai citit astea, e o nimica toata dupa aceea sa descoperi literatura contemporana. Programa de literatura de la Oxford dintre cele doua razboaie mondiale, facuta de C.S. Lewis si J.R.R. Tolkien ("Stapanul inelelor"), se oprea inainte de secolul al XIX-lea, considerand ca literatura moderna e asa de simpla ca nu merita predata in universitate, unde studentii se concentrau pe Shakespeare, Milton, teatrul iacobit.
Dar programa din scoala romana nu a fost niciodata conceputa in ideea ca fiecare tanar trebuie sa capete in scoala valorile fundamentale si sa inteleaga abordarile lor in perspectiva istorica. La noi faci Biblia la ora de educatie religioasa, si nu ca text literar, ci ca dogma. Ca atare, nimeni nu tine minte ce e in ea si ajunge tinta bancurilor despre creatia in sapte zile. Darwin se studiaza intr-o forma simplificata, dar niciodata un elev din Romania nu a avut de citit la scoala o pagina de Darwin, desi omul scria exceptional. La literatura romana programa s-a tot schimbat, dar fata de tineretea mea, cand mestecam multe romane cu tarani, unele bune insa, schimbarea nu e neaparat spre bine. Manualele pe care le-am vazut sunt comice, daca se intampla sa stii cine e cuplat cu cine. Sunt produsele unor gasti si, ca atare, reflecta cel mai infam lucru din cultura romana contemporana, cultura de gasca, in care colegul de cenaclu sau de catedra sau iubita prietenului meu – cu alte cuvinte, trupa cu care merg eu la o bere – sunt decretati mari scriitori si plasati alaturi de clasici. Argumentul? Scriu in limbaj contemporan, scriu despre berea Efes si despre Adrian Mutu, ca atare pot la rigoare trezi interesul copiilor, in vreme ce Slavici sau Rebreanu sunt cauze pierdute.
Dar aceasta programa de bacalaureat reflecta culmea dezorientarii culturale. Bineinteles, ai nostri au copiat modelul de undeva, ca si peste alte tari europene s-a abatut filosofia conform careia copiii nu trebuie sa mai capete o cultura generala, ci una contemporana, ca mai important decat sa-l citesti pe Nichita Stanescu este sa stii ce e leasingul. E de dezbatut, dar nu imi amintesc cand am dezbatut, ci iata ca ne trezim in mod cam unilateral cu programe din care Eminescu lipseste, in schimb figureaza bunul meu prieten Jon Schaele.
Or, asta e o eroare. Sunt prietena cu autorii Raportului Tismaneanu, dar cred ca e mai important pentru un licean care de abia invata ca e roman sa-i citeasca pe Iorga sau pe Parvan, care mai sunt si mari scriitori in limba romana. Imi plac baietii de la Cotidianul, dar o sa votez cu Adrian Paunescu daca altfel iese Eminescu din programa. Mai vreau acolo si pe Maiorescu, dar si pe Ibraileanu, cu "Spiritul critic"… si pe Mihail Sebastian, si pe Ralea, desi a fost colaborator cu regimul comunist, si pe Noica, desi a fost legionar, pur si simplu pentru ca limbajul lor discursiv este o scoala de limba si gandire romana. si se pot face legaturi suficiente intre acesti autori de ieri si dezbaterile politice de azi pentru a trezi interesul tinerilor.
Ca student la antropologie, am invatat de la Clifford Geertz ca limba este ceea ce structureaza gandirea si comportamentul unui popor, limba este textura unei civilizatii. Nu va jucati cu limba romana daca nu vreti sa producem niste mutanti de serie in loc de tineri romani europeni. Ma raliez oricui are acest program, indiferent de alte afilieri politice, chit ca azi scriu mai mult in alta limba. O fac de nevoie, fara sa uit care e identitatea mea.
