Ce au în comun o formaţie rock din New York care vrea să înregistreze un album, un profesor de biologie care doreşte să studieze o specie de păsări din Mexic şi un regizor care are de gând să filmeze un lungmetraj? Nevoia de bani. Mai nou, internetul le oferă posibilitatea să strângă rapid fondurile necesare.
Conceptul este cât se poate de simplu: pe site-uri precum Kickstarter, Indie GoGo sau RocketHub, oricine are un proiect care necesită finanţare – de la muzicieni şi regizori la inventatori, oameni de ştiinţă sau jurnalişti – îşi poate expune proiectul, stabilind suma de bani de care are nevoie şi o dată limită pentru strângerea acesteia. Vizitatorii site-ului pot accesa diferitele proiecte şi, dacă unul li se pare interesant, pot dona bani într-un cont. Odată strânsă întreaga sumă, coordonatorii site-ului o transferă în contul autorului proiectului, care o va folosi pentru realizarea visului său.
La prima vedere, şansele de succes ale unei asemenea întreprinderi pot părea mici; câte persoane ar fi dispuse să dea bani unui necunoscut pentru a realiza un film documentar despre un programator suedez, autorul jocului Minecraft?
Răspunsul este: 3.631. Acesta este numărul persoanelor care au contribuit la strângerea a 210.297 dolari – cu 60.000 mai mult decât costurile estimate de realizatorii filmului.
Iar acest caz nu este nici pe departe unic, ci dimpotrivă. Conceptul de „crowdsourcing”, descris de curând pe larg într-un articol din The New York Times, are din ce în ce mai mulţi fani dispuşi să susţină, adeseori cu sume mici, un proiect care li se pare interesant. Desigur, autorii proiectelor se luptă pentru fonduri, oferindu-le posibililor donatori diverse stimulente: de la un rol în figuraţia filmului care urmează să fie făcut la un exemplar semnat al cărţii care urmează să fie scrisă sau chiar, în cazul celor care au finanţat turneul britanic al formaţiei newyorkeze Asobi Seksu, o zi în studioul de înregistrări alături de trupă.
Finanţare pentru toţi
Exemplele de crowdfunding sunt multe şi variate: astfel, artista Molly Crabapple a strâns 17.000 de dolari – de patru ori mai mult decât ceruse – pentru un proiect numit „O săptămână în iad”, în cadrul căruia Crabapple s-a închis pentru şapte zile într-o cameră tapisată cu hârtie şi a umplut pereţii, tavanul şi podeaua cu desene. Crabapple relatează pe site-ul Mashable.com că i-a fost mult mai uşor să obţină finanţarea pe această cale decât dacă ar fi aplicat pentru o subvenţie fie de la stat, fie de la o organizaţie particulară, unde ar fi trebuit să umple zeci de formulare şi să aştepte luni de zile până la decizia finală a unei comisii „elitiste”, după cum o numeşte artista.
Un caz descris de New York Times este cel al designerilor Dan Provost şi Tom Gerhardt, care aveau nevoie de 10.000 de dolari pentru producţia unui trepied pentru iPhone; după ce în numai 30 de zile au obţinut suma necesară, donaţiile au continuat să vină, astfel încât în cele din urmă proiectul a obţinut 140.000 de dolari – de ajuns pentru a începe producţia la scară mare a invenţiei lor. De la prezentarea ideii pe Kickstarter până la livrarea primului trepied au trecut, astfel, numai cinci luni.
Filmul şi muzica au cele mai mari finanţări
Suma donată în ultimii doi ani pe cel mai important site de crowdfunding, Kickstarter, a ajuns la peste 32,7 milioane dolari. Cea mai mare parte, 19,7 milioane, a fost oferită proiectelor de film, urmate de cele muzicale, cu 13 milioane. Însă şi proiecte din alte domenii pot avea succes; de exemplu cel al unor biologi din California care au obţinut finanţarea necesară pentru un studiu al prepeliţelor din Mexic – finanţare pe care statul nu a putut să le-o acorde.
Un alt caz este cel al lui Kenneth Park, un californian care s-a mutat în capitala Coreei de Sud, Seoul, unde a reuşit cu ajutorul a 100 de donatori să deschidă un restaurant mexican. Exemplele sunt multe, însă toate au ceva în comun: asupra succesului unui proiect nu hotărăsc o comisie sau un investitor, ci o masă de oameni care au decis că proiectul respectiv merită ajutorul lor. Iar această încredere acordată autorilor poate fi, pentru aceştia, un stimulent la fel de important ca şi banii pentru a-şi duce proiectul la capăt cu elan şi însufleţire.
Cinci mari succese de Crowdfunding
The Glif – un trepied pentru iPhone. Suma cerută: 10.000 dolari. Suma primită: 137.417 dolari de la 5.273 persoane.
Finding Vivian Maier – un lungmetraj documentar despre fotograful american Vivian Maier. Suma cerută: 20.000 dolari. Suma primită: 105.042 dolari de la 1.495 persoane.
TikTok – o invenţie care transformă un iPod Nano într-un ceas de mână. Suma necesitată: 941.718 dolari. Suma primită: 941.718 dolari de la 13.512 persoane.
Joullies – un dispozitiv care menţine cafeaua din cană la temperatura perfectă. Suma cerută: 9.500 dolari. Suma primită: 306.944 dolari de la 4.818 persoane.
Diaspora – o reţea socială „liberă”, care poate fi controlată de utilizatori. Suma necesitată: 20.000 dolari. Suma primită: 200.641 dolari de la 6.479 persoane – inclusiv Mark Zuckerberg, inventatorul Facebook.
Câte persoane ar fi dispuse să dea bani unui necunoscut pentru ca acesta să realizeze un film documentar despre un programator suedez, autorul jocului Minecraft? Răspunsul este: 3.631.
