» Colocviul a precedat Gala Premiilor GOPO, care are loc azi la MNAR, de la ora 20.15, toti criticii straini urmand sa fie prezenti si la gala.
» Este prima actiune de amploare a Asociatiei Criticilor de Film, organizatie care functioneaza sub umbrela Uniunii Cineastilor.
» Pe langa colocviu si gala, criticii au vazut filme romanesti, s-au intalnit cu autorii lor si au vizitat Castel Film.
Cele trei ore de discutii dintre criticii romani si straini la colocviul "Romania pe harta filmului", organizat in premiera de Asociatia Criticilor de Film (in parteneriat cu Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc si cu sprijinul CNC si ICR), n-au epuizat subiectul, dar cel putin au lansat un nou mod de datare. "BCP", adica "Before Cristi Puiu" – "Inainte de Cristi Puiu". Termenul ii apartine lui Alex Leo serban, care, impreuna cu Magda Mihailescu, a moderat discutiile. Criticii straini au fost: Nick Roddick (care a scris 10 ani la "Screen International" si "Moving Pictures International", iar acum la "Sight&Sound"), David Robinson (directorul Festivalului de Film Mut de la Pordenone, fost director al Festivalului de la Edinburgh, autor, printre altele, al unei valoroase carti despre Charlie Chaplin), Ronald Bergan (care scrie regulat in "The Guardian"), Scott Foundas ("LA Weekly", "The Village Voice"), Costel Safirman (director in cadrul Cinematecii din Ierusalim si membru in staff-ul Festivalului de la Ierusalim), Dominique Nasta (ca si Costel Safirman, emigrata din Romania, in prezent responsabila Departamentului de Filmologie de la Universitatea Libera din Bruxelles), Floreal Peleato (coresponent in Spania al revistei "Positif"), Jay Weissberg ("Variety"), Stjepan Hundic (critic de film din Croatia), Cristiana Paterno (redactor al cotidianului online CinecittáNews).
"Libertatea e intoxicanta, te face mahmur"
Prima nada a aruncat-o Alex Leo serban, care l-a intrebat pe David Robinson daca riscam sa ajungem iranienii Europei. Ce a raspuns criticul britanic si ce au completat ceilalti a generat o discutie care mai mult a incercat sa puna filmul romanesc in context – exista o scoala de film? exista puncte comune? e sistemul de vina pentru aparitia noilor cineasti buni? prin ce seamana noul film romanesc cu Nouvelle Vague-ul francez, scoala poloneza sau cea maghiara? etc.
David Robinson a remarcat ca filmele romanesti au "abilitatea de a nu separa aspectele. In mijlocul unei situatii intunecate descoperi o farama de umor", lucru care vine, crede el, de la Chaplin. Ronald Bergan (care a venit cu un dictionar publicat de el in 2004, la care spune ca ar trebui sa modifice doar paragraful despre Romania, pentru ca scrisese doar despre Lucian Pintilie si despre filmul lui Liviu Ciulei, "Padurea spanzuratilor") atrage atentia ca "libertatea e intoxicanta, te face mahmur".
Tot el s-a aratat ingrijorat ca toate lungmetrajele isi plaseaza actiunea in trecut. Realitatea a ramas apanajul scurtmetrajelor. Jay Weissberg, Dominique Nasta si altii au remarcat ca e nevoie de timp pentru a exorciza trecutul.
Jay Weissberg l-a citat pe Francesco Rosi, care a spus ca e nevoie de 15 ani ca sa apara filme despre Berlusconi. Remarca lui Costel Safirman cum ca filmele tinerilor cineasti n-au aparut pe un teren sterp a fost contrazisa de Magda Mihailescu, potrivit careia "nu vorbim de renastere, ci de un nou inceput", in vreme ce pentru Tudor Caranfil generatia ar insemna existenta "unui grup compact de cineasti care exercita o presiune asupra festivalurilor". Pe de alta parte, atrage atentia Nick Roddick, exista si o tendinta a festivalurilor de a selectiona special filme care trateaza despre trecut.
Filmele romanesti, "emotionale, fara a fi sentimentale"
A doua parte a colocviului a fost mai animata, poate si pentru ca se depasise deja problematica punerii in context. Floreal Paleato a enumerat pe scurt particularitatile filmelor romanesti, punctand pe faptul ca sunt "emotionale, fara a fi sentimentale", ca evita climaxul, ca folosesc simtul umorului in cele mai intunecate momente sau ca autorii lor se inspira din viata, nu din cinema, avand o preferinta pentru secventele lungi. Dominique Nasta, care a scris carti despre coloana sonora si folosirea sunetului in film, a remarcat ca noile filme romanesti rezerva muzicii doar spatiul de la final, transformandu-le in metafore. Dar asta a devenit deja un cliseu, a completat Mihai Chirilov, care a introdus apoi in discutie un alt subiect – felul in care aceste filme vorbesc despre timp, lucru care se vede si din titlurile lor. Inevitabil, discutia despre stilul minimalist n-a putut evita situatia economica, minimalismul fiind rezultatul ei fericit. David Robinson spune ca banii putini ii determina pe regizori sa pregateasca foarte bine filmele inainte de a incepe filmarea, Dominique Nasta venind cu completarea ca, oricum, scoala de actorie din Romania e la fel de buna ca cea din Marea Britanie. "Standardele in actorie sunt inalte chiar daca filmele nu sunt intotdeauna bune." Pana la urma, cea mai exacta constatare a facut-o David Robinson chiar la finalul colocviului: "Daca la Cannes unii critici ieseau de la «Moartea domnului Lazarescu» pentru ca era un film romanesc, acum nimeni n-ar mai indrazni sa iasa de la un film romanesc".
PROGRAMUL VIZITEI
Criticii straini au vazut in cadrul unor proiectii speciale, la CNC, lungmetrajul "Restul e tacere" de Nae Caranfil, trailerele la lungmetrajele "Boogie", de Radu Muntean, "Nunta muta", de Horatiu Malaele, si "Dincolo de America", de Marius-Theodor Barna, precum si scurtmetrajele: "O zi buna de plaja", de Bogdan Mustata, "La drumul mare", de Gabriel Sarbu, "Valuri", de Adrian Sitaru, "Apa", de Constantin Popescu, "Lectia de box", de Alexandru Mavrodineanu, "Alexandra", de Radu Jude, si "Tarziu", de Paul Negoescu. Programul vizitei lor la Bucuresti a mai cuprins intalniri cu autorii filmelor de mai sus, dar si cu Cristi Puiu si Cristian Mungiu, precum si o vizita la Castel Film.
