» Cele mai bogate judete ale regiunii Nord-Est Moldova vor fi si in acest an Bacau, Iasi si Neamt.
» Cresterea economica a intregii regiuni, de 6,4%, se va alimenta in 2008 din constructii si din turism.
Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a estimat pentru acest an o crestere economica de 6,4% a regiunii Nord-Est Moldova, sustinuta in principal de constructii si de turism.
Desi produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor se va situa la niveluri mai scazute in Moldova, comparativ cu media nationala, salariile se vor majora in ritmuri superioare celor din celelalte regiuni ale tarii.
In topul celor mai bogate judete ale Nord-Estului se vor mentine: Bacau, cu un PIB/cap de locuitor de 4.791 de euro, Iasi – cu 4.194 euro si Neamt – cu 3.950 de euro. Judetele Botosani si Vaslui vor ramane "polii saraciei", cu numai 2.745 de euro/locuitor, respectiv 2.930 de euro/locuitor.
Sursele bunastarii, in 2008
Principalul motor al bunastarii regiunii Nord-Est va fi reprezentat de sectorul constructiilor, care va creste intr-un ritm de peste 10% in 2008, a apreciat CNP, in raportul sau privind dezvoltarea regionala.
In primele noua luni ale anului trecut, potrivit Institutului National de Statistica (INS), regiunea Nord-Est Moldova, in care pompeaza bani romanii aflati la munca in strainatate (in principal in Italia), a depasit atat cea mai bogata regiune, Bucuresti-Ilfov, la numarul caselor nou-construite, cat si toate celelalte regiuni ale tarii. Daca in Nord-Est s-au finalizat 4.854 de locuinte, in Bucuresti-Ilfov s-au terminat 4.459 de locuinte.
Analistii economici au apreciat ca puternica dezvoltare a sectorului constructiilor in Moldova poate fi explicata nu numai prin infuzia de bani din strainatate, care permite investitiile, ci si prin faptul ca in regiune exista mai multa forta de munca disponibila, care poate fi angajata in acest domeniu. "Plasarea pe primul loc a regiunii Nord-Est poate semnifica si faptul ca acolo exista mai multa forta de munca disponibila care poate fi angajata in constructii sau ca proiectele sunt mai mici", a aratat economistul Liviu Voinea, de la Grupul de Economie Aplicata.
Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane, Antreprenorilor de Constructii, a subliniat, la randul sau, ca acum a sosit randul Moldovei sa creasca: "Asistam la o intoarcere a banilor in tara, pentru investitii. A venit timpul altor zone, precum Moldova, sa cunoasca o dezvoltare accentuata". In ultimii ani, cresterea economica din Nord-Est a fost stimulata si de constructiile pentru sinistrati, realizate din fonduri publice sau ale unor donatori privati.
La cresterea economica a regiunii, preconizata la 6,4% in 2008, peste nivelul national, vor mai contribui serviciile, indeosebi cele de valorificare a potentialului turistic din Bucovina si Piatra Neamt, care vor creste cu 6,5%; industria, care se va majora cu 5,7% si agricultura, care va creste cu 3,5% in conditiile unui regim climatic normal.
Tot pentru Nord-Est Moldova, analistii CNP au mai preconizat: majorari ale deficitului comercial, ca urmare a importurilor mai mari decat exporturile, cresteri ale numarului mediu de salariati cu 0,7% in intervalul 2007-2008 si reduceri usoare ale ratei somajului. In acelasi timp, castigul salarial va creste cu un ritm mediu de 12,9%, superior celui la nivel national, de 12%. In 2008, castigul salarial mediu net va ajunge la 959,9 lei, comparativ cu 846,7 lei in 2007 si cu 753,7 lei in 2006. Economistii estimeaza si ca discrepantele dintre judetele componente ale regiunii se vor reduce.
Botosani si Vaslui – polii saraciei
Regiunea Nord-Est inregistreaza cel mai scazut nivel al produsului intern brut pe cap de locuitor, cu un indice de disparitate fata de total tara de 67,5%, a aratat CNP. Decalajul se va mentine si in 2008 chiar daca economia regiunii va avea un ritm de crestere usor superior economiei nationale.
Cea mai mare crestere economica este estimata pentru judetul Neamt, de 7% iar cea mai scazuta – pentru Vaslui, de 5,7%. Cea mai mare rata a somajului, de 9,3%, se va inregistra in Vaslui. In Iasi rata somajului va fi de 6,6%. Totusi, in aceste judete rata somajului va avea un traseu descendent fata de anii anteriori. Judetele Neamt si Suceava vor avea rate ale somajului de 4%, respectiv de 4,3%.
Cele mai consistente majorari salariale ale anului 2008 vor fi in Neamt de 16,6% si in Botosani – de 13%; majorarile salariale medii pe total regiune vor fi de 13,4%. Salariile vor creste in medie cu 12,7% in Bacau si cu 12,9% in Iasi, Suceava si Vaslui.
In topul celor mai bogate judete ale regiunii se vor mentine: Bacau, cu un PIB/cap de locuitor de 4.791 de euro, Iasi – cu 4.194 euro si Neamt – cu 3.950 de euro. Judetele Botosani si Vaslui vor ramane polii saraciei, cu numai 2.745 euro/locuitor, respectiv 2.930 de euro/locuitor.
Pentru comparatie, PIB/locuitor in regiunea Bucuresti-Ilfov va ajunge la 12.109 euro in acest an. Judetele Vrancea si Galati, care apartin Moldovei, insa au fost incluse administrativ in regiunea Sud-Est, vor inregistra un PIB/locuitor de 3.684 euro, respectiv 4.576 euro.
DOUa ROMANII
Tabloul dezvoltarii regionale infatiseaza doua Romanii: una mai bogata, care cuprinde regiunile Bucuresti-Ilfov, Vest si Centru, si una saraca, a celorlalte regiuni. Printre cele mai competitive judete se numara: Ilfov (8.553 euro/locuitor), Timis (7.931 euro/locuitor), Brasov (7.108 euro/locuitor), Arad (6.675 euro/locuitor), Cluj (6.561 euro/locuitor), Constanta (6.368 euro/ locuitor) iar printre cele mai sarace – Botosani (2.745 euro/locuitor), Vaslui (2.930 euro/locuitor) si Giurgiu (3.061 euro/locuitor). Economistii sustin ca disparitatile regionale se pot reduce prin investitii publice, in primul rand in proiectele de infrastructura.
O regiune preponderent agrara
Economistii CNP au mai diagnosticat regiunea Nord-Est Moldova ca fiind una preponderent agrara. In ultimii trei ani, judetele Bacau si Neamt s-au remarcat mai ales prin cresterea puternica a industriei prelucratoare. In Suceava, productia industriala a cunoscut o scadere abrupta in anii 2005 si 2006. Disponibilizarile de personal au survenit in toata regiunea mai ales pana in 2005, cand s-a inregistrat, pentru prima data in ultimii 4 ani, o crestere de 0,6% a populatiei ocupate.