Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa va deveni în scurt timp centru de prelevare de organe de la persoanele aflate în moarte cerebrală. Totul se va realiza prin intermediul proiectului „Black Sea Area“, iniţiat de Consiliul Europei şi care are la bază o mulţime de colaborări între spitalele din ţările riverane Mării Negre.
„Săptămâna aceasta am primit vizita a doi specialişti de la Agenţia Naţională de Transplant, în legătură cu proiectul «Black Sea Area», proiect în care a fost prinsă şi România. Ei au venit la Constanţa pentru a evalua posibilităţile din spitalul nostru de a deveni centru de prelevare de organe de la pacienţii aflaţi în moarte cerebrală.
În primă fază, a fost vizitată secţia de Terapie Intensivă şi a fost identificată echipa de medici anestezişti, de terapie intensivă, neurologi şi neurochirurgi cu care se va colabora“, a declarat directorul medical al SCJU, dr. Cătălin Grasa.
Acest proiect, a precizat el, încearcă să stabilească posibilităţi noi de colaborare vizavi de ceea ce înseamnă donatori şi transplant.
Altfel spus, a venit timpul ca şi medicii constănţeni să facă o evaluare şi să poată da donatori în ţară pentru centrele care fac transplant.
Discuţia cu medicii din cadrul Agenţiei a urmărit deocamdată o scurtă trecere în revistă a ce poate fi făcut la Constanţa, care sunt secţiile implicate în acest proces de a depista potenţialii donatori şi de a stabili pacienţii în moarte cerebrală. Până acum, la nivel naţional au fost evaluate trei spitale, în Bucureşti şi Oradea, care se află în prezent pe primul loc la capitolul donatori în ţara noastră (42 de persoane).
Până acum, a subliniat dr. Grasa, Constanţa nu a dat donatori, ci doar a făcut câteva transplante de rinichi prin anii 2000, cu organe de la donatori vii.
„Acum, am implementat sistemul, am identificat medici anestezişti şi de terapie intensivă care se vor ocupa de această problemă. Timp de un an vom fi monitorizaţi şi considerăm că avem potenţial“, a adăugat dr. Grasa. Practic, prin acest proiect se doreşte ca pe viitor să se poată realiza o reţea, prin intermediul căreia să se poată face un schimb mai uşor de organe atunci când este nevoie.
”Pentru că noi nu dispunem de mijloacele necesare, atunci când vom avea un bolnav în stare gravă se va anunţa la nivel naţional cazul respectiv, urmând ca echipele pentru prelevare să se deplaseze imediat aici. Între timp, pacientul este preluat de echipele care fac transplantul”, a subliniat dr. Grasa.
Ce înseamnă moarte cerebrală
Organele trebuie să ajungă în timp util la beneficiar, trebuie ţinute la gheaţă, nu congelate. Evaluările se vor face în Secţia de Terapie Intensivă, pentru că toţi pacienţii sunt în stare foarte gravă. Cum i se pune cuiva diagnosticul de moarte cerebrală? I se face un test de apnee, astfel încât oxigenarea să scadă sub 60. Acestea sunt doar câteva dintre elementele necesare pentru ca unei persoane să i se poată pune diagnosticul de moarte cerebrală. Bolnavii care ajung într-o astfel de stare suferă de cele mai multe ori o politraumă, traumatisme cranio-cerebrale sau suferă de hemoragii cerebrale.
