Bugetul in euro s-a dublat
Andreea Vass, experta la Departamentul de Analize si Strategii Economice si Sociale din cadrul Administratiei Prezidentiale, a aratat ca bugetul national alocat tratamentului bolnavilor de diabet exprimat in dolari s-a triplat, iar cel exprimat in euro s-a dublat in ultimii cinci ani, in timp ce numarul pacientilor beneficiari a crescut cu doar 22%. In anul 2001 pentru cei 257.702 de pacienti se alocau peste 630 miliarde de lei, iar in 2005 pentru cei 315.000 de pacienti suma se ridica la 1.800 miliarde de lei. “Discrepantele apar ca rezultat al dinamicii solicitarilor diabetologilor, care recomanda pentru insulina medicamente scumpe din ultima generatie, care insa au efecte terapeutice identice cu cele din a doua generatie, dar semnificativ mai ieftine. Argumentul comisiei de specialitate din Ministerul Sanatatii este ca bolnavul de diabet merita produsul de cea mai buna calitate de pe piata internationala”. Cert ramane faptul ca, in ciuda unei medicatii dintre cele mai performante prescrise la nivel international (chiar superioare multor alte tari dezvoltate), consumul de insulina pe cap de locuitor in Romania este unul din cele mai mici din tarile europene”, a declarat Andreea Vass. Calculele arata ca subprogramul “preventie si control in alte boli de nutritie” reprezinta 22,5% din suma totala alocata programelor de sanatate pentru afectiunile cronice. Experta Andreea Vass arata ca desi unul din zece romani este diabetic diagnosticul apare de obicei in stadii tarzii de manifestare a bolii. “Numarul persoanelor cu diabet inregistrate este de 315.000, dar nu toti iau inca medicatie, ceea ce reduce numarul beneficiarilor de medicamente antidiabetice decontate in cadrul acestui subprogram la aproape 275.000 de bolanavi”, a aratat experta. Din cauza lipsei registrului de diabet unic pe tara si a lipsei ghidurilor si protocoalelor terapeutice s-au produs disfunctionalitati in monitorizarea bolnavilor si a tratamentului. Costul mediu anual al tratamentului unui pacient roman de diabet este de 157 de euro. Doar o treime din pacienti sunt supusi tratamentului cu insulina, care inseamna costuri medii anuale de 330 de euro/pacient, restul beneficiind de medicatie orala. Experta prezidentiala arata ca preponderenta la medicatia orala creste costurile tratamentului de 10-20 de ori din cauza complicatiilor asociate cu diabetul.
Cresterea preturilor la insulina
Prin introducerea achizitiilor publice prin licitatia din mai 2003, organizata de Ministerul Sanatatii, cu participarea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, s-au urmarit reducerea costurilor terapiei, evitarea disfunctionalitatilor in aprovizionare si controlul cantitatilor achizitionate. Insa efectul nu a fost cel scontat. Astfel s-au constatat o crestere a preturilor unitare medii ale insulinei livrate pe piata cu 10-20% si o concentrare a pietei la trei producatori: Eli Lilly, Aventis, Novo-Nordisk. “Restul de pana la 50% din ritmul mediu de crestere a preturilor insulinei livrate pe piata romaneasca intre 2002 si 2003 este explicat de componenta dinamicii structurale, care s-a bazat tot mai mult pe medicamente scumpe (ambalaje mai costisitoare sau tehnologii de productie de ultima generatie)”, a mai spus Andreea Vass. Conform CNAS, in 2003 Eli Lilly avea o acoperire pe piata romaneasca a insulinei din punctul de vedere al volumului distribuit astfel: Eli Lilly – 24%, Aventis – 18,54% iar Novo-Nordisk – 57%, procente care se mentin si in 2005, cu usoare fluctuatii. Politica de pret, conform CNAS, se prezinta astfel: Eli Lilly are cele mai mari preturi mondiale, Aventis – preturi mondiale medii, insa pe piata romaneasca detine o pondere semnificativ mai mare a cotei de piata ca valoare decat cea exprimata ca volum de insulina, iar Novo Nordisk – cele mai mici preturi mondiale.
In urma centralizarii licitatiei, pretul mediu unitar al insulinei a crescut in 2003 la circa 27 de dolari/unitate internationala, in conditiile in care licitatiile electronice mentineau in 2001 un pret de 11 dolari/u.i., iar in 2002 – 18 dolari/u.i., conform estimarilor Cegedim. “Ministerul Sanatatii nu a confirmat aceste estimari din imposibilitatea operarii acestor medii aferente anilor 2001-2002 (din lipsa informatizarii si a centralizarii preturilor in urma licitatiilor), dar a consimtit trendul de crestere a preturilor. Dupa anul 2003 preturile au fost inghetate. Prin introducerea licitatiei publice accesul celorlalti ofertanti a fost blocat”. Este cazul pragurilor uriase ale cifrei de afaceri, ale capacitatilor de productie si distributie etc., care reduce lista ofertantilor la trei actori principali: Eli Lilly, Aventis si Novo-Nordisk. Diferentele intre calitatea produselor oferite constau doar in preturile asociate denumirii comerciale a insulinei, intrucat din punct de vedere calitativ si al efectelor clinice produsele oferite sunt identice. Pe de o parte, piata insulinei a fost astfel deschisa unor presiuni puternice exercitate asupra CNAS, asupra Comisiei de specialitate pentru diabet, dar si asupra organizatorului licitatiei nationale din partea celor trei grupuri de interese ofertante. Pe de alta parte, piata insulinei a intrat in jocul acordurilor de impartire a pietei intre cei trei producatori, care a antrenat mentinerea preturilor la niveluri superioare celor practicate pe unele piete europene.
Descentralizarea pietei
“De asemenea, dupa licitatia nationala a aparut o crestere accentuata a ponderii analogilor de insulina la peste 20% din totalul insulinelor solicitate de la circa 10-12% inainte de licitatie. In aceeasi perioada s-a inregistrat un consum crescut si la alte medicamente nou-intrate in terapie. Tinand cont de diferenta de pret, fiind cea mai scumpa generatie de insulina din cauza noilor tehnologii aplicate, dar cu efecte terapeutice similare generatiei anterioare, impactul asupra bugetului a fost evident.
Unitatile sanitare au efectuat comenzi prospective, bazate nu atat pe numarul de bolnavi tratati in prezent cu aceste produse, cat pe un numar potential care vor fi tratati in viitor, cu scheme terapeutice din ce in ce mai complexe”, a aratat experta Andreea Vass de la Departamentul de Analize si Strategii Economice si Sociale din cadrul Administratiei Prezidentiale, care a facut o serie de recomandari, printre care: descentralizarea pietei nationale a insulinei prin introducerea lici-tatiilor electronice la nivel re-gional sau chiar judetean; introducerea compensarilor totale astfel incat pacientii care doresc sa beneficieze de ultimele generatii de insuline vor trebui sa suporte diferenta de costuri; stoparea practicilor medicilor care le recomanda pacientilor produsele mai scumpe cu argumentul fals al eficientei terapeutice superioare de catre Comisia de specialitate a M.S. si Comisia de strategie terapeutica.
