In 23 mai 2005, in Camera Reprezentantilor din SUA a fost adoptata Rezolutia nr. 191, inaintata de congresmanii Tom Lantos si Tom Tancredo, prin care Congresul SUA cere autoritatilor romane, in termeni foarte fermi, sa restituie proprietatile comunitatilor greco-catolice, maghiare si evreiesti, confiscate de fostul regim comunist din Romania. Documentul releva reaua-vointa a guvernelor post-comuniste in a-si asuma responsabilitatea unei restituiri prompte, concrete si echitabile a fostelor proprietati bisericesti. In documentul pe care il avem in fata integral (pus la dispozitie cu promptitudine de avocatul Mihai Vlad, din Germania, si tradus in redactie), Congresul SUA cere in mod expres Guvernului Romaniei ca noile legi ale proprietatii sa reflecte principiul „restitutio in intergum”, sa reduca de la 5 ani la 1 an termenul in care institutiile publice mai pot ramane in imobilele restituite, sa elimine practica prin care statul percepe plata costurilor de renovare si intretinere a cladirilor, pe durata folosirii bunurilor confiscate (ca si cum n-ar sti ca posesorii acestor imobile au fost lipsiti de posibilitatea folosirii lor timp de 60 de ani, astfel incat cheltuielile efectuate de stat sau de posesorii ocazionali se compenseaza), cat si sa se abtina de la contestatii in justitie sau de la orice alte mijloace de obstructionare a deciziilor de restituire. Intrucat Rezolutia nr. 191 aprobata in Camera Reprezentantilor din SUA are o importanta deosebita pentru stadiul in care se afla legislatia romaneasca, in ceea ce priveste retrocedarile bunurilor bisericesti confiscate, publicam in pagina noastra partile semnificative ale recomandarilor facute Guvernului Romaniei, in termeni precisi si fermi de catre Congresul SUA.
„Romania a ramas cu mult in urma celorlalte tari din Est”
Solicitam Guvernului Romaniei sa-si recunoasca responsabilitatile pentru a restitui tuturor comunitatilor religioase, intr-un mod echitabil, prompt si corect, acele proprietati confiscate de fostul regim comunist din Romania.
Intrucat instaurarea guvernului comunist dupa cel de-al doilea Razboi Mondial s-a dovedit un dezastru pentru institutiile religioase;
Intrucat un element central al persecutiei Guvernului comunist a fost confiscarea fara compensatii a proprietatilor de la comunitatile religioase si de la liderii acestor comunitati, cat si arestarea si persecutarea liderilor religiosi. (…)
Intrucat Legea nr. 501/2002, care prevede restituirea proprietatilor religioase a fost adoptata in iunie 2002 fara consultarea comunitatilor religioase afectate si nu raspunde nevoilor acestor comunitati, contine numeroase deficiente si intarzie aplicarea;
Intrucat toate comunitatile religioase au cerut retrocedarea proprietatilor luate de Guvernul comunist roman;
Intrucat din 1990, tarile post-comuniste din Europa Centrala si de Est s-au luptat cu problema repararii acestor nedreptati, dar Romania a ramas cu mult in urma celorlalte tari foste comuniste;
Intrucat de la inceputul anilor 1990 Comisia Statelor Unite pentru Securitate si Cooperare in Europa a monitorizat restituirea proprietatilor, cat si eforturile pentru acordarea de compensatii facute de guvernele postcomuniste ale Europei Centrale si de Est;
Intrucat in legatura cu rolul Justitiei romane in procesele de restituire, presedintele Comisiei de Securitate si Cooperare in Europa a observat: „La mijlocul anilor 1990… sute de decizii ale magistratilor in favoarea solicitantilor de proprietati au fost respinse de Curtea Suprema de Justitie, dupa ce primisera sentinte definitive si irevocabile. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a concluzionat de curand ca aceste actiuni au incalcat Conventia Drepturilor Omului”.
Intrucat Articolul 18 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului prevede ca „fiecare are dreptul la libertate de gandire, constiinta si religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau credinta, cat si libertatea ca, fie singur, fie impreuna cu altii, in public sau in spatiu privat, sa-si manifeste religia sau credinta, prin studiu, practica, devotiune si ascultare”. Ca urmare a tuturor acestora:
Camera Reprezentantilor hotaraste:
1. Sa urmareasca cu atentie reaua-credinta a fostelor guvernari din Romania in a recunoaste responsabilitatea restituirii in mod echitabil, prompt si corect a proprietatilor religioase confiscate de fostul guvern comunist din Romania;
2. Solicita Guvernului Romaniei:
A. Sa respecte dreptul constitutional de existenta si practica al tuturor comunitatilor religioase pentru a-si celebra si practica propria religie in lacase respectabile, dreptul sa-si propage credintele si dreptul de a-si comunica in mod deschis credintele si obiceiurile religiei lor;
B. Sa restituie in mod concret, prompt si echitabil comunitatilor religioase proprietatile, conform legislatiei romane si in conformitate cu Constitutia Romaniei, cat si cu toate intelegerile internationale semnate de Romania;
C. Sa restituie, conform dreptului de proprietate, terenurile agricole si forestiere apartinand comunitatilor religioase;
3. Solicita Guvernului Romaniei sa amendeze Decretul-Lege 126/1990 pentru ca acele cereri privind proprietatile greco-catolice romanesti sa fie audiate de o comisie independenta, dezinteresata si nonreligioasa; solicita, de asemenea, Guvernului Romaniei sa impiedice demolarea bisericilor greco-catolice si sa asigure urgent securitate tuturor bisericilor greco-catolice, cat si altor constructii religioase datand din secolele 18 si 19;
4. Cu privire la Legea 501/2002, solicita Guvernului Romaniei:
A. Sa amendeze legea pentru a reflecta principiul „restitutio in integrum”, cerut de Rezolutia 1123/1997 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, si sa asigure deplina posesiune a proprietatilor si toate drepturile ce emana din aceasta posesiune;
B. Sa amendeze legea pentru a reduce de la 5 ani la 1 an perioada in timpul careia institutiile publice pot sa continue sa ocupe proprietatile confiscate;
C. Sa amendeze legea pentru a include compensatii conform unei formule echitabile in schimbul proprietatilor demolate;
D. Sa mareasca valoarea de piata a chiriei platite comunitatilor religioase pentru acele proprietati care nu au fost inca restituite;
E. Sa elimine practica de a cere compensatii banesti de la comunitatile religioase ca sa se acopere astfel cheltuielile facute de stat pentru renovarea si „intretinerea” acelor cladiri de la confiscarea lor din anii 1940;
F. Sa oblige autoritatile locale, organismele si agentiile, sa ofere toata documentatia necesara, sa coopereze pentru implementarea deciziilor emise de Comitetul Special de Restituire al Guvernului si sa inceteze sa obstructioneze prin procese calea spre o asemenea implementare.
