Raul Castro, desemnat de fratele sau Fidel sa asigure conducerea tarii pe perioada cat acesta este indisponibil, este ministru al Apararii, cumuland „provizoriu” functiile de sef al statului, al guvernului, al armatei (50.000 de oameni) si al partidului comunist. Dar, de la operatia lui Fidel, lunea trecuta, Raul a ramas invizibil, alimentand speculatiile privind directia pe care o va lua Cuba sub conducerea sa.
Scriitorul cubanez Carlos Montaner a reamintit dezvaluirile unui traficant columbian de droguri, potrivit caruia Raul Castro, fratele lui Fidel si mostenitorul desemnat al acestuia, a fost foarte legat de cartelul drogurilor de la Medellin in anii '80. Inchis la Bogota pentru asasinat, John John Velasquez, supranumit Popeye, mana dreapta a sefului securitatii lui Pablo Escobar, baronul cartelului de la Medellin, ucis in 1993, a oferit tot felul de detalii privind relatiile stranse existente intre Raul Castro si baronii columbieni ai drogurilor.
Havana s-a straduit atunci – este vorba de vara anului trecut – sa semene indoiala aspra celor declarate de Popeye, care anuntase ca isi va scrie memoriile intitulate semnificativ „Sange, tradare si moarte”. Oricum, afirmatiile asasinului columbian coincideau cu documentele de care dispunea DEA, organismul american de lupta contra stupefiantelor, existand si fotografii care demonstreaza utilizarea bazelor militare ale Cubei pentru primire si reexpedierea drogurilor. Cei care stiu cum functioneaza serviciile secrete si armata din Cuba stiu si ca este imposibil ca astfel de operatiuni sa aiba loc fara acordul superiorilor ierarhici, in special cel al generalului Raul Castro, un om competent si minutios care conduce aparatul militar de peste patru decenii. Marturiile lui Popeye au permis judecarea unui fost senator columbian, Alberto Santofimio Botero, acuzat ca a comandat asasinarea liderului liberal si candidat la prezidentiale, Luis Carlos Galan. Dar in ce il priveste pe Raul Castro, nimeni nu s-a asteptat ca Fidel Castro sa il predea justitiei columbiene si cu atat mai mult justitiei americane, SUA fiind prima victima a operatiunilor de trafic de droguri autorizate de „mostenitorul” Cubei. Toata lumea s-a asteptat la repercusiuni politice in urma acestui scandal, care ar fi pus in discutie succesiunea lui Fidel. Militarii, comunistii, Ministerul de Interne si alte instante guvernamentale cubaneze sunt constiente ca, dupa moartea liderului „maximo”, insula va avea o disperata nevoie de o personalitate care sa confere legitimitate internationala unui regim nepopular, total anacronic. Si nu vad cu ochi buni desemnarea in fruntea statului a unui individ amestecat in traficul cu cocaina. Ar fi foarte periculos, asa cum a fost cazul lui Noriega, dupa invazia care a dus la rasturnarea acestuia, in decembrie 1989. Nimeni in lume nu a ridicat un deget pentru a-l apara. Traficantii de droguri nu pot fi aparati.
