Pentru Angela Merkel, intrarea în Parlament a partidului de extremă-dreapta AfD nu este principala grijă. Formarea unei coaliții de guvernământ unitară, măcar în linii generale, este marea provocare.
Partidul „galben“ din „Coaliția Jamaica“, FDP, deja a pus condiții pe problemele imigrației și de energie. Nici „Verzii“ nu sunt pe aceeași lungime de undă cu Merkel.
Negocierile pleacă de la un punct extrem de pozitiv. Guvernarea Merkel are drept rezultat o economie în creștere, reducerea șomajului de la 11% (în 2005) la 3,7%, bugetul Guvernului înregistrează un surplus. Acestea sunt elementele-forte ale cancelarului german, care i-au asigurat și rolul de lider în Uniunea Europeană. Însă acum a pierdut din susținerea internă, ceea ce poate submina și rolul ei european. Lideri europeni, în frunte cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, intenţionau să profite de oportunitatea oferită de obţinerea unui nou mandat de către cancelarul Angela Merkel pentru a aprofunda integrarea în zona euro într-o perioadă în care Uniunea Europeană se bucură de o relansare economică neaşteptat de solidă.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a iniţiat deja demersurile, convocând un summit al zonei euro în decembrie. Dar, în contextul erodării poziţiei Angelei Merkel în pofida victoriei electorale, un nou acord pe tema zonei euro va fi mai complicat. Partidul FDP pledează pentru o ușurare a centralizării UE și se opune euro-obligațiunilor. Deși liderul FDP, Christian Lindner, este de acord cu disciplina fiscală a conservatorilor conduși de Merkel, insistă pentru o tăiere a taxelor pentru clasa mijlocie muncitoare, pentru o perioadă liberă de taxe pentru lansarea unor afaceri, pentru care întreprinzătorii deja își asumă niște riscuri.
„Verzii“ sunt de acord cu extinderea zonei euro, dar sunt intransigenți când este vorba de mediu, insistând pe închiderea centralelor pe cărbuni și interzicerea vânzării mașinilor pe combustie până în 2030. Politica pro-imigrație a Angelei Merkel primește cea mai grea lovitură. Toate cele trei partide din „Coaliția Jamaica“ sprijină acordarea de azil a refugiaților de război. Însă migrația economică întâmpină opoziție, chiar dacă economia dovedește că s-a revigorat cu forță de muncă externă. În domeniul Apărării, „Verzii“ se opun creșterii cheltuielilor, iar FDP este pentru înființarea unei armate europene controlată de Parlamentul European. Niciun partid ce va intra în coaliția Merkel nu va ceda din elementele de bază ale platformelor doar ca să intre la guvernare.
Italia se teme de extrema-dreaptă
Analiștii politici din Italia se tem că rezultatul alegerilor din Germania vor motiva și întări partidele de extremă-dreapta până la alegerile parlamentare din primăvara viitoare. Partidele pro-europene vor pune presiuni pentru o integrare unitară, ceea ce va crea tensiuni în rândul populației, de care vor profita partidele de extremă–dreapta.
Mișcarea „Cinci Stele“ este deja extrem de aproape de partidul de guvernământ, PD, de centru-stânga, conform sondajelor. Până la primăvară, nu are altceva de făcut decât să sancționeze fiecare măsură nepopulară a Guvernului. Liga Nordului, o veche mișcare secesionistă, s-a transformat într-un partid anti-UE și anti-imigranţi. La începutul lunii decembrie 2016, a militat cu succes pentru „NU“ la referendumul privind revizuirea Constituției, consultare care a dus la căderea guvernului lui Matteo Renzi. Abia implantată în Sud, Liga Nordului a obţinut 18 locuri în Camera Deputaților la alegerile legislative din 2013.
Planurile lui Macron pentru Europa, în stand-by
Preşedintele francez doreşte reformarea Europei şi a Zonei euro, ale cărei disfuncţionalităţi minează puţin câte puţin ansamblul Uniunii Europene.
Alături de Angela Merkel realeasă cancelar pentru al patrulea mandat de patru ani, şeful statului francez se pregătea să negocieze o ambiţioasă agendă pentru Europa.
Alegătorii germani au decis altceva şi măsurile dorite de Emmanuel Macron sunt ameninţate de probabila participare la coaliţia germană a euroscepticilor din FDP.
Preşedintele francez a aşteptat rezultatul alegerilor din Germania de duminică pentru a-şi prezenta proiectul, dar a decis să anunţe propunerile sale pentru „refondarea” UE înaintea formării noii coaliţii guvernamentale a Angelei Merkel, ceea ce ar putea dura luni de zile. Cu toate că victoria Angelei Merkel este mai slabă decât s-a prevăzut, Macron s-a declarat convins că Parisul şi Berlinul vor rămâne motorul Europei.
Într-un discurs inflamant de peste o oră şi jumătate, pronunţat în marele auditorium de la Sorbona, Macron a propus iniţiative privind apărarea, economia, fisca-litatea şi educaţia menite să scoată Europa din „glaciaţiune” şi să „o redea poporului”.
Discursul a acoperit trei teme – „Europa suverană, Europa unită, Europa democratică”. „Europa nu are de ales dacă vrea să existe în faţa Chinei sau a Statelor Unite, dar şi să reziste «obscurantismului» adus de partidele naţionaliste.” Preşedintele francez a -subliniat că vrea o Europă „cu mai multe viteze”, Parchet european contra tero-rismului, forţă comună de intervenţie, oficiu european de azil.
Principalele propuneri
Securitate şi apărare. Şeful statului francez a propus întărirea apărării şi a securităţii europene, prin crearea, în special, a unei „forţe comune de intervenţie” pentru 2020; un buget de apărare comun şi o „doctrină comună” pentru a acţiona; o academie europeană de informaţii pentru „asigurarea apropierii capacităţilor noastre de informaţii”; un Parchet european contra terorismului.
Abordând aspectul ecologic, Macron a menţionat că „bulversările climatice ameninţă” şi a făcut apel la crearea unei „forţe europene de protecţie civilă punând în comun mijloace de salvare şi de intervenţie pentru a răspunde catastrofelor naturale ca seisme sau -inundaţii”.
Migraţie. „Criza migratorie este o provocare durabilă”, a mai declarat Macron, care vrea crearea unui oficiu european de azil şi o poliţie de frontieră „pentru controlul eficient al frontierelor noastre şi adăpostirea refugiaţilor şi pentru întoarcerea rapidă a celor care nu sunt eligibili pentru dreptul de azil”. De asemenea, se doreşte instalarea unui program european pentru formarea şi integrarea refugiaţilor.
Economie şi social. În ce priveşte domeniul economic, Macron ar dori crearea la nivel european a unei taxe pe tranzacţii financiare, care ar contribui la dezvoltare. „Sunt două ţări în Europa care au taxă pe astfel de tranzacţii – Franţa şi Marea Britanie.”
Pentru ca Zona euro să rămână concurenţială la nivel mondial, Macron a anunţat necesitatea creării „unui buget mai puternic în inima Zonei euro”, care ar permite finanţarea investiţiilor comune, cu impozite legate de acest buget, cu un ministru de Finanţe al Zonei euro şi un control democratic. Dacă nimic nu se schimbă, ţările Zonei euro vor continua să acţioneze divergent, deşi euro era destinat convergenţei. Mişcările naţionaliste continuă să progreseze şi construcţia europeană va rămâne în sertare. Accederea AfD în Parlamentul german este ultimul simptom al acestei derive.
În domeniul inovaţiei, liderul francez a propus crearea unei agenţii europene capabile să finanţeze în comun cercetări noi, precum cele privind inteligenţa artificială. El a citat ca model agenţia americană de cercetare militară, DARPA, însărcinată cu cercetarea şi dezvoltarea noilor tehnologii, care în anii 1970 a fost la originea creării Internetului. Emmanuel Macron a precizat că -relansarea proiectului european trebuie făcută de şi cu ajutorul poporului şi a chemat la o amplă dezbatere asupra -Europei în ţările care doresc. De asemenea, din 2019, când vor avea loc alegeri -europene, Parlamentul European (PE) trebuie întărit cu liste transnaţionale ca, în 2024, jumătate din PE să fie ales pe aceste liste transnaţionale.
Marele proiect european al lui Macron, în special pentru Zona euro, pentru deblocarea economiei UE şi alungarea demonilor naţionalişti pare compromis de rezultatele alegerilor din Germania, estimează numeroşi analişti.
Intrarea previzibilă în viitoarea coaliţie de guvernare a FDP nu a apărat, în ultimele luni, poziţiile pro-europene foarte puternice. Liderul liberalilor, Christian Lindnet, se opune ideii unui buget al Zonei euro, care, potrivit lui Macron, ar permite asigurarea unei mai mari stabilităţi. El respinge orice idee de solidaritate financiară între ţări şi s-a declarat în favoarea ieşirii Greciei din sistemul euro. Lindnet mai susţine sancţiuni în mod automat în cazul depăşirii pragului de 3% al deficitului public.
În cazul în care planul său de refondare a zonei euro ar fi blocat în final, Macron nu a prevăzut un „plan B”.
Juncker: Un discurs „foarte european“
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a catalogat drept “foarte european” discursul lui Emmanuel Macron cu privire la reforma Uniunii Europene şi i-a mulţumit pentru sprijinul acordat UE, scrie „The New York Times”. “Un discurs foarte european al prietenului meu Emmanuel Macron. Europa are nevoie de curaj. Mulţumesc pentru sprijinul tău pentru munca depusă de instituţiile UE”, a scris Juncker pe Twitter.
