Organizatia italiana „Acerbi”, promotoarea premiilor „Giuseppe Acerbi” pentru literatura, cultura si civilizatie, a facut din cultura si civilizatia romaneasca subiectul revistei anuale pe care o editeaza – „Quaderni”. Publicatia a devenit, intre timp, un manual foarte apreciat de catre profesorii italieni care lucreaza la catedrele de romanistica din universitatile din Peninsula.
Revista-manual a fost publicata doar in 500 de exemplare si a fost lansata la Cluj cu ocazia Festivalului International „Lucian Blaga”. Premiile „Acerbi” pentru cultura si civilizatie au fost adjudecate in acest an de catre Mircea Cartarescu si Ana Blandiana.
Organizatia „Acerbi” se opreste in fiecare an in dreptul unei tari si ii pune in valoare cultura si civilizatia, inclusiv istoria. In cazul Romaniei, in revista se regasesc inclusiv autorii si artistii mai putin cunoscuti publicului roman, dar care sunt foarte cunoscuti in Occident.
Cu toate ca italienii au facut ceea ce oamenii de cultura din Romania post-decembrista ar fi trebuit sa faca deja pentru cultura si civilizatia autohtona, intelectualii clujeni, prezenti la lansarea ei care a avut loc in foaierul Bibliotecii „Octavian Goga”, au venit cu comentarii la adresa unor minore inexactitati istorice si inclusiv cu privire la faptul ca literatura transilvaneana a fost prea putin reprezentata in publicatie. Profesorii universitari din Peninsula, membrii ai Delegatiei Premiului „Acerbi”, si moderatoarea prezentarilor din partea Centrului Cultural Italian, Doriana Unfer, au explicat ca tot efortul lor s-a bazat exclusiv pe resursele proprii.
Discutiile au fost temperate de o parte a autorilor clujeni prin vocea scriitoarei Irina Petras. „Noi ar trebui sa fim cei care apreciaza ca italienii au reconstituit si prezinta lumii cultura noastra, valorile noastre si civilizatia pe care o avem. Ei au facut acest demers pe banii lor, fara sa apeleze la noi”, a obiectat Irina Petras, membra a Uniunii Scriitorilor Cluj.
Doriana Urfer a explicat, la randul ei, ca „sunt deja peste un milion de romani in Italia si, oricat ne-am dori, nu ii mai putem neglija”. „Asa ca am facut tot ce ne-a stat in putinta pentru a cunoaste mai multe despre cultura si civilizatia romaneasca”, a adaugat aceasta.
