Scriitorul şi inventatorul Ioan Ciorca a ales să candideze pe lista PRM, dezamăgit de evoluţiile politice de peste vară.
Ediţia de Transilvania – Banat a României liberă continuă prezentarea candidaţilor la alegerile parlamentare din 9 decembrie. După Adrian Papahagi (ARD), Hunor Kelemen (UDMR), Leonard Horvath (USL) şi Ramon Moldoveanu (ARD), azi este rândul lui Ioan Ciorca (PRM). Săptămâna viitoare urmează Mircia Giurgiu (USL).
De ce aţi decis să intraţi în luptă pentru Parlamentul României sub sigla PRM?
Ioan Ciorca: Înainte de a vă răspunde, trebuie să fac o precizare: trăiesc în realitatea dură şi nedreaptă, creată de către cei cărora le-am conferit legitimitate, prin votul nostru. Din păcate, aceştia au uitat că rezolvarea problemelor lor trece prin prisma soluţionării problemelor fiecărui cetăţean care le-a acordat încrederea. În această situaţie, am decis să îmi schimb statutul de “spectator docil” şi să mă implic în lupta politică, pentru că eu – umilul plătitor de taxe şi impozite – ştiu ce este bine pentru mine. Viaţa se trăieşte la timpul prezent. După ce voi fi “oale şi ulcele”, nu cred că mă va mai interesa dacă nivelul meu de trai a atins standardele occidentale. M-am săturat să mi se tot ceară sacrificii. Am ajuns – vorba ţăranului ardelean – “precum caii colectivului: ne-au lăsat unii care ne-au trudit înainte de 1989 pentru că eram obosiţi de efort şi ne-au luat ăştialalţi, din 1990 încoace, ca fiind odihniţi”. Aşadar, am decis să mă implic în lupta politică, pentru a-mi creiona eu însumi destinul. Din păcate, cei care sunt la putere au avut “grijă” să pună un prag în calea celor care – sătui de “bunăstarea” creată – vor să se implice în politica menită a le afecta prezentul şi viitorul. Partidele politice aflate la putere nu mă reprezintă! Am fost atât de dezamăgit în vara aceasta – cu ocazia referendumului de demitere a preşedintelui – încât aproape că voisem să-mi abandonez dreptul la vot. Noi, românii, nu ne-am implicat în deciziile Occidentului. Atunci, de ce nu există reciprocitate? PRM mi-a oferit posibilitatea concretă de a candida la Colegiul 3, din Cluj-Napoca, pentru un loc în Camera Deputaţilor din Parlamentul României. Am acceptat propunerea, pentru că ştiu ce trebuie făcut. Eu – simplu cetăţean – nu sunt lipsit de inteligenţă, încât să nu ştiu ce e bine şi ce e rău pentru mine. Nu fac parte dintr-o populaţie de “mâna a doua”, aşa că nu e nevoie să-mi spună alţii ce trebuie să fac. Iar când spun “alţii”, mă refer la aceia care, în urmă cu aproape 68 de ani, la Conferinţa de la Ialta, au trădat, sacrificând naţiunile Europei de Est pentru aproape cinci decenii. Aşadar, ştiu şi simt singur ce e bine, pentru mine, nu doar ca individ luat separat, ci şi ca naţiune. Pe lângă faptul că PRM mi-a oferit şansa de a candida, nu a încercat nici o clipă să-mi schimbe opiniile, adică să mă “îndoctrineze”. Dacă ar fi încercat cineva să-mi impună o altă linie de gândire, aş fi refuzat, pentru că trebuie să mă bărbieresc, iar atunci mă privesc în oglindă şi nu vreau să-mi fie ruşine de mine.
Are şanse PRM să revină în Parlamentul României?
Ioan Ciorca: Şansele PRM depind de alegători. În opinia mea, sunt mari şanse ca PRM să intre în Parlament. Şansele PRM ţin de memoria alegătorilor. Dacă alegătorii nu au uitat că voinţa majorităţii a fost nesocotită la referendumul de demitere a preşedintelui, din această vară, pentru că politicienii au preferat să ţină cont de opiniile occidentalilor, nu de voinţa majorităţii cetăţenilor români exprimată prin vot, atunci PRM are şanse reale de a intra în Parlament. Dacă alegătorii mai ţin minte că am suferit cu toţii, fără rost, cele mai drastice măsuri de austeritate impuse de FMI în Europa, şansele PRM sporesc. Dacă alegătorii nu uită ce au făcut pentru „binele” lor actualii parlamentari care le solicită acum votul, PRM va intra în Parlament. Actuali parlementari au distrus sistematic economia românească, au înstrăinat resursele naturale ale ţării, au tăiat veniturile, au desfiinţat locuri de muncă, au mărit datoria externă cu 90 miliarde de euro, au distrus sănătatea şi învăţământul, au închis şcoli şi spitale, scumpesc continuu carburanţii, şi – altfel spus – „ne-au transformat în slugi, la noi acasă”. Dacă alegătorii nu uită toate aceste lucruri, PRM intră sigur în Parlament, pentru că PRM nu a girat acest dezastru naţional.
Partid xenofob sau nu?
În mass-media occidentală, PRM are imaginea unui partid naţionalist, xenofob şi antisemit. Cum vi se pare acest caracterizari?
Ioan Ciorca: Dacă vreţi o părere sinceră, caracterizarea este o aiureală. I-aş sfătui să-şi scoată mai întâi “bârna” din proprii ochi, spre a putea vedea bine “paiul” din ochii altora. Dacă cineva îndrăzneşte să ia apărarea naţiei noastre, îndată e catalogat drept extremist, naţionalist, şovin etc. Le propun celor care fac astfel de afirmaţii să vină şi să trăiască experienţa românului simplu, care se simte drept populaţie de mâna a doua, abandonat în propria-i ţară. Probabil că PRM nu este apreciat în media străină pentru că nu a girat jaful din economia românească. Dar nu sunt eu apologetul PRM. Spun doar ceea ce cred. Aş vrea să reamintesc doar că “tradiţia antisemită” nu aparţine românilor şi, pe cale de consecinţă, nici PRM. De altfel, m-am plictisit să fiu tras de urechi şi să-mi spună alţi ce trebuie să fac. Ştiţi foarte bine că toate “neînţelegerile” în care au fost implicate statele puternice ale Uniunii Europene – începând de la politica “scaunului gol” a lui Charles de Gaulle, s-au finalizat cu câte un compromis menit a încălca de fiecare data tratatele constitutive ale uniunii. Şi toate acestea, parafrazând-ul pe Muşatescu, doar “pentru că ei sunt ei, iar noi suntem noi”. Din păcate, atitudinea abordată de politicienii nostri în relaţia cu Uniunea Europeană ne-a pus în postura de “elevi săraci cu duhul”, care acceptă tot ceea ce li se spune. Aşa că eu nu pot înghiţi tot ceea ce îmi vinde presa occidentală, care – în calitatea ei de „câine de pază al democraţiei” – tot “câine” este şi are nevoie de “un os de ros”, reprezentând interesele “stâpânului”, cu atât mai mult cu cât faptul că vorbeşte de bine sau de rău despre problemele românilor, nu o afectează.
Proiecte pentru Cluj
Ce fel de proiecte aveţi pentru Cluj în cazul în care veţi ajunge deputat?
Ioan Ciorca: Ei, aici sunt multe de spus. Eu am o viziune relativ la felul în care trebuie să arate România. Pe baza ei mi-am întocmit o strategie, cu scopuri şi obiective precise. Strategia mea implică două aspecte: pe de o parte, o strategie pe termen mediu şi lung, iar pe de altă parte o strategie pe termen scurt de refacere a economiei naţionale. Spre deosebire de actualii guvernanţi, eu vin din viaţa reală, din realitatea dură creată de cei care pretind că ne cunosc interesele. Din acest motiv, ştiu ceea ce trebuie făcut. Pentru a putea implementa o astfel de strategie, trebuie creat cadrul legal care să facă posibilă această opţiune. Mai întâi de toate, îmi doresc un stat social puternic, pliat pe interesul cetăţenesc şi cel naţional. Chiar “părinţii democraţiei” – pe care în permanenţă îi cităm şi îi copiem – au recunoscut în “dilema fermierului”, că urmărirea strictă a interesului privat este dăunătoare intereseului general al comunităţii. De altfel, economia de piaţă şi-a arătat limitele – dovadă actuala criză – fiind incapabilă să-şi genereze pârghiile de autoreglare. În aceste condiţii, este nevoie de implicarea statului. Privatul nu va face niciodată o investiţie fără a urmări profitul. Spre exemplu, nu va aduce energia electrică într-un cătun de munte uitat de lume, pentru că nu-şi mai recuperează investiţia. Dar statul, în virtutea faptului că îţi ia un impozit doar că eşti cetăţean al său, trebuie să facă această investiţie. Oare intervenţia statelor occidentale în recapitalizarea băncilor private, nu înseamnă intervenţia acestora în economie? Ni s-a inoculat ideea că “statul este cel mai prost manager”. Această sintagmă se referă doar la statul român! Celorlalte state nu li se aplică aceeaşi etichetă. Statele francez, german, austriac sau chiar elen se dovedesc a fi „buni manageri” în administrarea comunicaţiilor, sistemului bancar şi a resurselor naturale ale României! Aşa, nu se mai poate! De aceea, intenţionez să creez cadrul legal – acordat cu normele europene – pentru a pune bazele unui stat social cu adevărat puternic, preocupat de interesul naţional şi pliat pe soluţionarea problemelor cetăţenilor. Ştiu cum pot fi create locuri de muncă productive. Ştiu cum poate fi redusă presiunea de pe bugetul asigurărilor sociale. Ştiu cum poate fi scăzut preţul utilităţilor şi al carburanţilor, făra a afecta bugetul de stat.
De asemenea, mai ştiu că aberaţiile guvernanţilor privind prelungirea vârstei de pensionare sunt rupte de realitate. Poate că în Parlament poţi să dormi pe un loc călduţ până te mută popa “la loc cu verdeaţă de unde a fugit toată durerea şi întristarea”, dar în sectoarele economiei reale acest lucru e imposibil, pentru că eşti limitat, din punct de vedere fizic. Pentru Cluj – iar când spun Cluj – mă refer la întreg judeţul – am o serie de proiecte pentru care intenţionez să creez cadrul legal de aplicare. Crearea si asigurarea locurilor de muncă productive este prioritate zero. Aceasta se poate foarte simplu, doar dacă există voinţă politică. O politică economică poate fi susţinută numai printr-o producţie de mărfuri. Din păcate, după 1989, nu am păstrat un ritm firesc de dezvoltare economică. Am sărit o etapă, şi anume etapa societăţii industriale. Lucrul acesta se vede si se resimte astăzi când am devenit un apendice al industriilor occidentale. Aşadar, pe tremen foarte scurt, intenţionez refecerea agriculturii specifice fiecărei zone şi a micii industrii locale care procesează produsele agro-zootehnice. Toate acestea, pe baza unui plan de dezvoltare bine stabilit, cu continuitate în viitoarele guvernări. Trebuie să specific faptul că existenţa unui plan de dezvoltare este absolut necesară, întrucât “a face ce ştii” nu e totuna cu “a şti ce faci”. Pentru municipiu, pe lângă crearea unor companii menite a reduce presiunea de pe bugetul asigurărilor de şămaj prin absorţia şomerilor compatibili cu specificul de activitate al acestor companii, intenţionez să iau şi câteva măsuri care ar fi trebuit luate de către administraţia locală. Iată, spre exemplu, problema locurilor de parcare. E atât de simplu de rezolvat, iar faptul că nu se soluţionează mă face să concluzionez că administraţia ori este incapabilă, ori nu vrea. Nu dezvolt acum subiectul. Toate proiectele mele le voi dezvolta pe parcursul campaniei electorale. Nu vreau să le dau idei concurenţilor.
