Azi, la ora 14, Academia Suedeza il va anunta pe castigatorul Premiului Nobel pentru Literatura, cea mai ravnita recompensa din lume. La fel ca premiile pentru celelalte sectiuni, gloria mondiala a Nobelului pentru Literatura este dublata de o recompensa in valoare de zece milioane de coroane suedeze (1,08 milioane de euro). Fidela traditiei de peste un secol, de cand se acorda Nobelul, Academia Suedeza patreaza o tacere absoluta asupra posibililor candidati, pe toata durata jurizarii. Nici o lista cu nominalizati nu trebuie sa paraseasca instanta juriului, ai carui membri sunt rugati sa foloseasca nume de cod, in cazul in care ii evoca pe unul sau altul dintre nobelisabil, intr-un spatiu public. Astfel, anul trecut se foloseau de numele lui Harry Potter, in locul lui Harol Pinter, dramaturgul britanic care a luat premiul, dupa cum a dezvaluit Horace Engdahl, secretarul perpetuu al Comisiei Nobel. Nu se stie daca si anul acesta, literatura marturisirii sau destinele care provin din regiuni indepartate, din preajma razboaielor, vor avea sansa Nobelului, cum parea ca s-a intamplat in ultimii ani. Dintre numeroasele nume vehiculate de editori si specialisti in evaluari literare, din toate colturile lumii, prezentam cititorilor nostri sapte scriitori, tradusi si in Romania, cu sanse reale ca Nobelul sa-i revina unuia dintre acestia. Sau unui nobelisabil care n-a intrat pe lista noastra, pentru ca preferintele Academiei Suedeze au devenit tot mai imprevizibile, cu trecerea anilor. In anii '80, se credea ca exista unele criterii, stabilite in functie de aria geografica, de genuri literare etc. Acum totul e absolut imprevizibil. Daca anul trecut, Academia a reusit sa surprinda pe toata lumea premiindu-l pe dramaturgul Harold Pinter, anul acesta surpriza s-ar putea sa fie si mai mare! Dar, oricat de surprinzatoare ar fi optiunea Academiei Suedeze, scriitorul premiat se bucura imediat de notorietate mondiala, pe langa sansa de a avea mijloacele de trai si scris asigurate pentru tot restul vietii. Asteptam cu interes numele gloriosului castigator de azi, cu speranta ca se apropie ziua cand si un roman va putea sa-si insoteasca prestigiul cu sintagma “Famous Nobel Prize Winner”.
Amos Oz
Premiat acum doi ani la Festivalul Zile si Nopti de literatura de la Neptun, Amos Oz este cel mai popular scriitor israelian contemporan. Spirit pacifist, pentru care extremismele sunt cel mai mare rau al omenirii, Amos Oz pledeaza in cartile sale pentru ceea ce acum este tot mai bagatelizat sau depreciat, viata de familie. Gratie editurilor Polirom si Univers am putut sa cunoastem o parte din cartile sale care, cum se spune, in tara natala au spart piata, iar in lumea larga au fost vandute in sute de mii de exemplare. “Sa cunosti o femeie”, “Cutia neagra”, “Sotul meu”, “Michael” sunt romane la care cititorul contemporan de oriunde se raporteaza constant. Amos Oz, considerat un prestigios emisar al pacii, a primit de la presedintele Frantei, Jacques Chirac, titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare, iar de la presedintele german, Richard von Weiszacker, Premiul pacii.
Mario Vargas Llosa
Mario Vargas Llosa este probabil autorul cel mai iubit in Romania dintre toti scriitorii care in ultimii treizeci de ani au fost tradusi la noi. La editia 2005 a Festivalului de literatura de la Neptun a primit Marele Premiu, dovada nu doar a valorii sale, ci si a popularitatii neobisnuite de care se bucura oriunde pe glob. “Razboiul sfarsitului lumii”, “Conversatie la Catedrala”, “Orasul si cainii”, “Povestasul”, “Pestele in apa”, “Tentatia imposibilului”, “Scrisori catre un tanar romancier”, “Adevarul minciunilor” sunt romane, eseuri, memorii in care arta scriitorului se desfasoara nestingherit. La 70 de ani, Mario Vargas Llosa este un exemplu de talent literar si de constiinta civica, eforturile sale atat pentru democratizarea din tara sa natala, Peru, cat si din toata America Latina fiind bine cunoscute.
Haruki Murakami
Este unul dintre cei mai apreciati scriitori japonezi contemporani, nascut la Kyoto in 1949. Familiarizat cu literatura americana, Capote, Carver, Fitzgerald, s-a remarcat repede prin proza sa precisa, din care insa nu lipseste fiorul misterului. Premiat in Japonia de mai multe ori, nominalizat pentru premii internationale cum ar fi faimosul Impac Dublin Literary Award, Murakami este atat un autor de best-seller-uri, cat si de romane care se adreseaza unui public restrans. Amintim principalele sale titluri: “Padurea norvegiana”, “In cautarea oii fantastice”, “Iubita mea Sputnik”, “Cronica pasarii arc”, “Kafka pe malul marii”, “Dupa cutremur”, “Elefantul a disparut”. Gratie Editurii Polirom, Murakami este cunoscut astazi de tot mai multi cititori romani.
Milan Kundera
S-a nascut in 1929 in Cehoslovacia, dar in 1975 s-a stabilit in Franta, ca urmare a represaliilor din tara sa dupa inabusirea Primaverii de la Praga de catre trupele Pactului de la Varsovia. Alaturi de Vaclav Havel a fost unul dintre semnatarii protestului Charta 77 care sanctiona recomunizarea tarii sale si in consecinta regimul Husak. In Franta s-a facut repede remarcat prin lieratura sa subtila, precisa, fara concesii sentimentalismului. Romanul de mare succes care a si fost ecranizat este “Insuportabila lejeritate a fiintei”. Mai amintim “Gluma”, “Nemurirea”, “Iubiri caraghioase”, “Viata e in alta parte”, “Valsul de adio”, toate scrise in ceha. In franceza a scris “Testamentele tradate” (eseuri), precum si romanele “Lentoarea” si “Ignoranta”. Gratie Editurii Humanitas care a realizat seria completa Kundera, numele prestigiosului autor e cunoscut si la noi in tara.
Orhan Pamuk
Revelatie a ultimilor ani, scriitorul turc Orhan Pamuk a patruns in Romania prin romanul “Ma numesc Rosu”, in traducerea Luminitei Munteanu, la Editura Curtea Veche.
Elogiata de critici din toata lumea, tradusa in peste 40 de limbi, opera lui cuprinde romane ca “Fortareata alba”, “Cartea neagra”, “Viata cea noua”, “Zapada”, precum si un volum de memorii dedicat Istanbulului. A primit Medicis Etranger, International Impac Dublin Literary Award, Friedenspreis etc. Romanele sale, in primul rand “Ma numesc Rosu”, se remarca printr-un efort artizanal remarcabil, finete stilistica, coborare in trecutul fabulos al Orientului. A aparat minoritatea kurda, intrand astfel in conflict cu autoritatile tarii sale.
Philip Roth
Philip Roth este un clasic american in viata, poate de aceeasi anvergura cum a fost Saul Bellow. Tradus in romaneste gratie, mai intai, Editurii Univers, apoi Editurii Polirom, cititorii nostri il cunosc prin romanele “Pata umana”, “Animal pe moarte”, “Complexul lui Portnoy”, “M-am maritat cu un comunist”. Laureat al celor mai importante distinctii literare din SUA, dar agreat si pe continent, Philip Roth a atras atentia printr-o proza in care se impletesc satira moravurilor si psihanaliza. Constient de faptul ca omul contemporan este fragil si in acelasi timp monstruos, el a realizat o portretistica acida si profunda care scoate in evidenta degringolada lumii actuale, totul imbracat intr-o arta narativa impecabila.
Salman Rushdie
In urma cu aproape douazeci de ani, Salman Rushdie era condamnat la moarte de regimul fundamentalist din Iran al ayatollahului Khomeiny, aceasta ca sanctiune pentru romanul sau asa-zis sacrilegic “Versetele satanice”. De-atunci, viata sa petrecuta in Marea Britanie a fost expusa permanent pericolului. Anul acesta, Polirom va publica versiunea romaneasca a romanului cu pricina. Rushdie, insa, este deja cunoscut de cititorul roman. “Copiii de la miezul noptii”, “Furie”, “Rusinea”, “Pamantul de sub talpile ei”, “Ultimul suspin al maurului” sunt romane si eseuri in care autorul nascut in Bombay de limba engleza si-a probat valoarea. Laureat al “Booker Prize”, el este exemplul cel mai bun al felului in care, descinzand dintr-o traditie aparent inchisa, prin talent si cultura, poti cuceri lumea larga.
Alti posibili candidati
Poetul sirian Ali Ahmad Said (“Adonis”); jurnalistul polonez Ryszard Kapuscinski; prozatorul american Thomas Pynchon; canadiana Margaret Atwood; americanul John Updike; britanicul Julian Barnes; americanul Paul Auster; suedezul Tomas Transtromer; francezul J.-M.G. Le Clezio; algeriana Assia Djebar; britanica Doris Lessing; sud-coreeanul Ko Un; olandezul Cees Noteboom; mexicanul Carlos Fuentes s.a.
