Clujul ascunde de ani buni una dintre cele mai mari colecţii de mărţişoare, dacă nu unica, adunată în fix o jumătate de secol de viaţă. Marta Ingeborg Bogdan a început să păstreze, de pe la vârsta de 19 ani, mărţişoarele pe care le primea, iar apoi, după ce a terminat facultatea, a devenit profesoară la Universitatatea de Medicină şi Farmacie (UMF), ocazie cu care şi-a înmulţit considerabil colecţia. De fapt, povesteşte ea, studenţii ei au fost cei care au convins-o şi au şi ajutat-o să adune această colecţie care are acum 4.360 de piese.
Farmacia de mărţişoare
Mărţişoarele au fost aşezate cu răbdarea de care numai un absolvent de farmacie putea da dovadă, în 49 de tablouri înrămate, pe fond alb. Micile bijuterii care reprezintă flori, animale, personaje de desene animate, hornari, umbre, pantofi şi sute de alte obiecte atârnă, în ordine, de ace de gămălie
“Am primit foarte multe mărţişoare de la studenţi, de la colegi şi fireşte că în decursul câtorva ani s-au adunat vreo 600 şi cum eu sunt un om care nu aruncă nimic, într-o zi stăteam cu ele în mână şi mă gândeam ce să fac. Le-am dat jos şnurul şi am început să le aranjez pe cartoane, pe teme. Şi studenţii au spus <>. Şi într-adevăr studenţii au început să îmi aducă mărţişoare destul de multe, după aceea am dat şi eu anunţuri prin ziare, am început să şi cumpăr. Aşa că din ele jumătate sunt primite, jumătate sunt cumpărate”, a spus Marta Ingeborg Bogdan.
Mărţişoarele de azi, prea stridente
Majoritatea pieselor sunt, de fapt, de dinainte de Revoluţie, când, spune colecţionara, mărţişoarele erau mult mai frumoase. Ea a povestit că acestea erau făcute în anumite secţii ale unor fabrici sau în cooperative de adevăraţi artişti. Femeia spune că mărţişoarele de plastic din ziua de azi sunt prea mari şi stridente şi de multe ori nu înţelege ce reprezintă. Ea crede că principala trăsătură a unui mărţişor este simbolismul şi spune că piesa trebuie să fie fină şi ingenioasă.
“S-au înmulţit mărţişoarele din ceramică, din plastic mai ales. La ora actuală, importăm mărţişoare din Turcia, din China, toate din plastic. Ceea ce mă deranjează este că cei care fac mărţişoare cred că dacă le fac mai mari, dacă le colorează mai viu, pot să ceară un preţ mai mare. Deci totul este o chestie comercială. La ora actuală mărţişoarele, nu toate, sunt fireşte şi excepţii, sunt mult prea mari şi sunt colorate prea strident”, a spus colecţionara.
Un simbol sub formă de bijuterie
Marta Ingeborg Bogdan a explicat că mărţişorul trebuie neapărat să semnifice ceva, cum ar fi sănătatea sau norocul, reprezentate prin flori sau coşari, dar că se poate să comporte şi un mesaj mai complex. Ea a dat exemplul unei serii care îi place foarte mult, de mărţişoare care reprezintă obiecte precum o balanţă, o paraşută, o cheie, o umbrelă, o scară, o căsuţă şi multe altele, care erau împodobite cu o mică inimioară roşie. Astfel, inimioara ataşată unui obiect puteau schimba mesajul. De exemplu cea alăturată unei umbrele putea să însemne că dragostea cuiva te apără de vreme rea, iar cea care însoţea o tablă de şcoală putea semnifica ataşamentul faţă de un profesor.
„Frunzele de trifoi, mămăruţele, potcoavele, hornarii înseamnă noroc. Animale care au viaţă lungă – elefanţi, papagali, broaşte ţestoase sau florile exprimă un gând bun de sănătate”, a spus colecţionara.
În expoziţie, pe lângă tot felul de floricele, pantofiori, evantaie, telefoane, coşuri, pălării, oglinzi, cărţi de joc, poşete, coşuleţe, semne zodiacale şi multe, multe, altele, mai există şi serii de personaje de desene animate.
Colecţia poate fi vizitată până în 18 martie la sediul Forumului Democrat German. Marta Ingeborg Bogdan este convinsă că nu mai există o asemenea colecţie în ţară pentru că, pasionată de acest domeniu, a adunat toate informaţiile legate de mărţişoare. Mai mult, ea spune că o parte din ele i-au fost trimise de persoane din întreaga ţară.
