» Inundatiile umfla profiturile producatorilor de materiale de constructii (ciment, placaje, cherestea, BCA), ale fabricantilor si comerciantilor de bunuri de larg consum (mobila, electrocasnice) si saracesc vistieria statului.
» Refacerea caselor sinistratilor pe noi amplasamente antreneaza dezvoltarea durabila a zonelor afectate de urgia apelor.
» Economistii compara inundatiile cu un razboi in care avutia populatiei si bugetul platesc un tribut greu; dupa razboi, prin reconstructie, pierderile financiare scad.
Efectele pozitive ale inundatiilor apar in timpul perioadelor de reconstructie, cand statul, prin intermediul Guvernului si al autoritatilor locale, efectueaza investitii masive, neprogramate, in refacerea caselor si a infrastructurii distruse, arata economistii. Oamenii de afaceri spun ca acesti bani alimenteaza in principal industria materialelor de constructii (ciment, placaje, invelitori, cherestea, BCA) si industria bunurilor de folosinta indelungata (mobila, electrocasnice etc.), care
pot inregistra vanzari-record. "Pentru constructii, inundatiile aduc solicitari, dar si venituri in plus, ceea ce inseamna dezvoltare. Proiectele in care statul investeste acum vor asigura o dinamica superioara a constructiilor in 2008, peste cea programata, ceea ce se va regasi in cresterea economica", ne-a declarat Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor in Constructii. Plosceanu spune ca astfel de cresteri sunt consemnate in general dupa razboaie si calamitati, cand nu numai cele trei segmente ale sectorului constructiilor – lucrari noi, real estate si reparatii – au de castigat, ci si industria materialelor de constructii sau transportatorii.
Oamenii de afaceri apreciaza ca inundatiile pot stimula "peste asteptari" agentii economici din industria materialelor de constructii si antreprenorii, insa atrag atentia asupra pericolului ca numai unele firme sa profite de comenzile in regim de urgenta lansate de stat. "Asemenea momente sunt folosite de cei care vor sa se relanseze economic prin comenzi in regim de urgenta, cand se acorda derogari de la Legea achizitiilor publice, pentru ca nu este timp pentru derularea procedurilor", ne-a explicat Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. Parvan considera ca statul ar putea fi pagubit daca accepta sa cumpere in graba produsele necesare refacerii caselor sinistratilor si, drept urmare, recomanda achizitionarea din timp, de catre Guvern, a unor stocuri suficiente de materiale de constructii, precum si a unor case din lemn – nu module metalice –, care sa se monteze cu usurinta acolo unde este nevoie de ele.
Un alt efect asa-zis pozitiv al inundatiilor este reprezentat de faptul ca vechile case din paianta, topite in viituri, sunt inlocuite cu case mai bune, mai civilizate, pe noi amplasamente ferite de riscuri, ceea ce asigura dezvoltarea durabila a zonelor calamitate. "Ceva nou este intotdeauna mai bun decat ceva vechi. Cu astfel de ocazii, se poate regandi amenajarea teritoriului", apreciaza, la randul sau, economistul Daniel Daianu. De pe urma inundatiilor poate castiga si statul roman, cu conditia sa aiba proiecte de reconstructie bine fundamentate, in baza carora sa fie accesate fonduri UE in regim de urgenta, mai sustine Daianu: "Proiectele mari de reconstructie pot folosi nu numai banii europeni, ci si expertiza tehnica a statelor europene. Acum este momentul unor asemenea proiecte, pentru a se repara distrugerile".
Economistul subliniaza insa ca orice calamitate are, in primul rand, doua tipuri de efecte negative: distrugerea avutiei nationale (oamenii isi pierd casele, lucrurile, obiectivele de infrastructura sunt avariate) si scaderea produsului intern brut (PIB). Abia in faza reconstructiei, investitiile statului si achizitiile de bunuri de folosinta indelungata pot reduce din pierderea PIB, spune Daianu. Economistul Ilie serbanescu este insa sceptic in ceea ce priveste reconstructiile realizate de statul roman. "Toate reconstructiile au fost niste esecuri, n-au fost facute ca lumea. Pentru a ne alege cu ceva din aceasta nefericire ar trebui sa regularizam bazinele hidrografice, sa amenajam zone de deversare pe rauri, si nu sa aruncam cu bani in anul electoral", sustine Serbanescu.
» Guvernul a finantat peste 17.000 de case
In perioada 2005-2007 Guvernul a reparat sau a reconstruit peste 17.000 de case ale sinistratilor in toata tara, pompand peste 70 de milioane de euro in reabilitarea si dezvoltarea localitatilor lovite de inundatii istorice. Potrivit unui raport al ministrului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Laszlo Borbely, in perioada 2005-2007 au fost reconstruite prin Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL) 1.617 case si au fost repartizate materiale de constructie pentru refacerea altor 15.424 de case distruse de ape. Valoarea locuintelor reconstruite de ANL a fost de 89,3 milioane de lei, iar valoarea materialelor de constructii distribuite s-a ridicat la 145,6 milioane de lei (in total peste 70 de milioane de euro).
Acestor sume li se adauga alte zeci de milioane de euro necesare refacerii podurilor, drumurilor si cailor ferate avariate. Celor peste 17.000 de case finantate de Guvern li se adauga alte mii de locuinte reabilitate de autoritatile administratiei publice locale ori de oameni de afaceri solidari cu semenii lor aflati in suferinta. In iulie 2008, furia apelor a distrus complet inca 335 de case, iar alte 2.700 sunt grav afectate ori in pericol de prabusire. Dupa evaluarea totala a pagubelor, Guvernul a promis ca va incepe sa aloce materialele necesare reconstructiei.
