Mulţi studenţi români se gândesc la posibilitatea de a învăţa în străinătate, dar sunt descurajaţi când se gândesc la costuri sau la admiterile extrem de complicate ale universităţilor. Totuşi, în ţări ca Danemarca sau Suedia, învăţământul este gratuit, iar în alte ţări, precum Marea Britanie, se acordă şi burse care acoperă integral taxele de şcolarizare.
Tinerii români visează de multe ori să înveţe la o universitate internaţională, însă ezită, pentru că se gândesc că este foarte scump, că nu se pot adapta, că nu cunosc altă limbă de circulaţie internaţională în afara englezei ori că admiterea este aproape imposibilă. Totuşi, multe din aceste mituri sunt false, explică organizaţiile care se ocupă de intermedierea relaţiei tinerilor români cu facultăţile din străinătate.
Mitul 1: Să studiezi în străinătate este întotdeauna costisitor
Multe state le oferă studenţilor străini sprijin financiar, explică educativa.ro. De exemplu, în ţările nordice – Suedia, Danemarca, Finlanda – învăţământul este gratuit la nivel de licenţă şi de master. În Marea Britanie şi Olanda, studenţii străini pot accesa un împrumut guvernamental de 100% din taxa de şcolarizare, pe care îl pot restitui ulterior. Pentru o universitate de stat în Germania sau Franţa, un student trebuie să scoată din buzunar între 0 şi 1.000 euro.
O alternativă la învăţământul gratuit din străinătate este întotdeauna obţinerea unei burse. De exemplu, chiar şi Harvard oferă burse integrale studenţilor străini care provin din familii ale căror venituri anuale sunt de sub 65.000 dolari.
Mitul 2: Procesul de admitere este complicat
Mulţi studenţi se sperie să aplice la o universitate de peste hotare, din cauza admiterii. La cele mai multe universităţi, se cer un eseu personal, câteva scrisori de recomandare din partea profesorilor din liceu, un CV, situaţia şcolară şi dovada unui test de limbă. În plus, cele mai multe universităţi caută studenţi cu medii peste 8 sau 8,5 la bacalaureat sau licenţă, conform educativa.ro. Desigur, sunt şi situaţii în care universităţile cer teste de aptitudini şi acordarea unui interviu, precum şi lista activităţilor extraşcolare desfăşurate de student.
Mitul 3: Poţi călători cu uşurinţă în străinătate şi după ce ai absolvit o şcoală românească
Este mai uşor de spus decât de făcut, arată organizaţia europeană Dream Foundation. Odată ce te angajezi, s-ar putea să constaţi că nu îţi poţi lua foarte multe zile libere sau că, dacă îţi iei concediu fără plată pentru o călătorie, nu îţi mai poţi plăti ratele la maşină ori chiria la locuinţă. Apoi, călătoriile în calitate de turist sunt o experienţă cu totul diferită de ceea ce experimentezi ca student internaţional. Când trăieşti într-o cultură străină, devii parte a acelei culturi şi reuşeşti să înţelegi mai bine multiculturalismul.
Mitul 4: Dacă vorbesc bine numai limba engleză, trebuie să studiez numai în Marea Britanie sau în Statele Unite
Dacă limba engleză vă este familiară, dar nu vreţi să studiaţi în Anglia sau SUA, de ce nu încercaţi Danemarca sau Olanda? Foarte multe universităţi oferă la cerere studenţilor cursurile în limba engleză şi, de asemenea, organizează cursuri intensive de limbă înainte de începerea oficială a cursurilor.
Mitul 5: Universităţile te ajută să te adaptezi
Spre deosebire de celelalte mituri, acesta este unul adevărat. Datorită numărului mare de studenţi străini pe care îi atrag anual, cele mai multe universităţi internaţionale organizează cursuri de orientare şi workshop-uri practice despre viaţa de zi cu zi în ţara respectivă, potrivit educativa.ro.
Mergeţi la târgurile internaţionale de profil
De asemenea, este recomandabil să participaţi la târguri internaţionale de universităţi, unde puteţi discuta direct cu reprezentanţii facultăţilor de care sunteţi interesaţi. Dacă vreţi să consultaţi lista universităţilor unde puteţi studia în străinătate şi care sunt condiţiile de admitere la fiecare dintre ele, puteţi accesa site-ul Ligii Studenţilor Români în Străinătate (www.lsrs.ro) sau site-ul universities.ro.
Potrivit datelor oficiale UNESCO, în 2009, numărul studenţilor români care învăţau peste hotare era în jur de 25.000.