La alegerile parlamentare din Cehia de sâmbătă, câştigătorii social-democraţi au pierdut voturi faţă de ultimul scrutin, fiind urmaţi de populişti şi comunişti, în vreme ce dreapta, câştigătoare în 2010, abia s-a salvat. În Georgia, nici unul dintre cei mai puternici oameni care s-au confruntat la alegerile prezidenţiale de ieri – preşedintele Mihail Saakaşvili şi premierul Bidzina Ivanişvili – nu a candidat în cadrul scrutinului, ambii preferând să trimită oameni de paie.
Dacă cele 56% obţinuţe de USL la alegerile de anul trecut sau cele 53% obţinute în Ungaria de Fidesz în 2010 (cu Jobbik pe locul trei, cu 17%) vi se par anomalii democratice, atunci ceea ce s-a întâmplat sâmbătă în Cehia este un dezastru care face de râs ideea de vot democratic şi responsabil, dar şi o lecţie despre cum pot nişte politicieni iresponsabili să pună în pericol stabilitatea şi sănătatea politică ale unei ţări. Partidul Civic Democrat (ODS), înfiinţat în 1991 de fostul prim-ministru şi preşedinte Vaclav Klaus, este cel mai influent partid politic ceh din perioada postcomunistă, fiind în bună măsură responsabil de liberalizarea Cehiei şi de reformele care au transformat Cehia în prima poveste de succes a tranziţiei de la comunism la democraţie şi economie de piaţă. Sâmbătă, ODS a primit numai 7,7% din voturi şi a pierdut 37 de mandate faţă de alegerile din 2010. Motivul îl constituie imensul scandal de corupţie care a izbucnit în iunie, când s-a descoperit că prim-ministrul şi şeful ODS, Petr Necaş, avea o relaţie extraconjugală cu şefa sa de cabinet, Jana Nagyova, care nu s-a mulţumit să-i fie doar amantă, ci a coordonat o reţea coruptă de abuz de putere care, atunci când a fost descoperită de procurori, a dus la arestări spectaculoase la vârful puterii şi serviciilor de informaţii şi la demisia lui Necaş. Din prostie, sete de putere şi promiscuitate Necaş a dus un partid care s-a născut din Forumul Civic al lui Vaclav Havel în situaţia de a obţine în 2013 jumătate din voturile luate de comunişti (14,91%). Iar în Cehia, comuniştii nu sunt urmaşii fostului partid-stat din perioada totalitară, ci chiar acelaşi partid, Cehia fiind singura ţară unde aceştia nu şi-au schimbat numele şi nu s-au reformat. Pentru ca umilinţa să fie mai mare, rezultatul ODS a fost foarte apropiat de cel al Zorilor Democraţiei Directe, un partid nou-înfiinţat de un om de afaceri pe jumătate japonez, Tomio Okamura, care crede că viitorul omenirii este democraţia directă.
Cehia se dă pe mâna securiştilor
Dar Okamura nu este nici pe departe cea mai ciudată apariţie pe scena politică cehă. Acest loc le revine populiştilor de la ANO 2011, un partid creat din nimic de miliardarul (slovac, culmea) Andrej Babiş, care a obţinut nu mai puţin de 18,65% din voturi. ANO este un acronim pentru Asociaţia Cetăţenilor Nemulţumiţi, dar care înseamnă „DA” (de unde o fi luat ideea?) şi care se pretinde partid de centru-dreapta ce militează pentru combaterea corupţiei şi anularea imunităţii parlamentare. Andrej Babiş are o avere de două miliarde de dolari pe care a acumulat-o din agricultură, industria chimică şi, desigur, presă, fiind unul dintre mogulii Cehiei. Şi dacă asta vă aminteşte de altcineva, mai adăugăm că este fiul unui fost diplomat şi nomenclaturist cehoslovac şi este acuzat de CNSAS-ul slovac că a colaborat cu Securitatea comunistă sub numele de Bureş. Pe primul loc s-au plasat social-democraţii (CSSD), cu 20,45%, dar această ”victorie” poate fi cu greu declarată o victorie, de vreme ce CSSD a obţinut mai puţin de cele 22% cât a luat în 2010, când a pierdut alegerile, şi nu poate forma un guvern minoritar susţinut tacit de comunişti din Parlament. Alegerile de sâmbătă nu fac decât să prelungească incertitudinea şi instabilitatea politice din Cehia, ţară care pare să se afunde într-o stare de criză permanentă.
Georgia, la limita supravieţuirii
Favoritul alegerilor prezidenţiale desfăşurate ieri în Georgia este Giorgi Margvelaşvili, o marionetă aleasă de premierul Bidzina Ivanişvili (cel mai bogat om din Georgia, a cărui avere a fost făcută în Rusia), creditat cu aproape 40% din voturi şi poreclit „Omul de plastilină” pentru că se pliază perfect pe dorinţele lui Ivanişvili. Este urmat de candidatul formaţiunii actualului preşedinte, Mihail Saakaşvili, David Bakradze, cu 18%, care candidează pentru că Saakaşvili, care conduce Georgia din 2003, de la Revoluţia Rozelor, nu mai are dreptul la al treilea mandat, şi de fosta preşedintă a Parlamentului, Nino Burdjanadze, cu 7-8%, transformată, între timp, în Vocea Rusiei la Tbilisi.
Citeşte şi: Alegeri prezidenţiale în Georgia: Aliatul premierului, Ghiorghi Margvelaşvili, ar fi câştigat
Partea ciudată a acestor alegeri este că, deşi după ce Saakaşvili nu va mai fi preşedinte, intră în vigoare o nouă Constituţie care concentrează cea mai mare parte a puterii în mâinile prim-ministrului, Ivanişvili a anunţat că se va retrage chiar în ajunul parafării Acordului de Asociere UE de la Vilnius, şi nu a spus pe cine va lăsa în loc. Mai mult, Margvelaşvili a apucat să declare că nu va participa la un al doilea tur de scrutin dacă nu va câştiga din primul tur, o promisiune cel puţin riscantă, pe care însă oamenii lui Ivanişvili s-au grăbit să o califice drept „metaforică”. Ivanişvili pare să aspire la un rol de eminenţă cenuşie care să facă jocurile fără a fi supus constrângerilor constituţionale şi de aceea îşi numeşte „democratic” oamenii în funcţiile-cheie ale statului. Iar una din ambiţiile sale pare aceea de a-l vârî la închisoare pe Saakaşvili, o ameninţare suficient de serioasă pentru ca doi miniştri de Externe importanţi, polonezul Radek Sikorski şi suedezul Carl Bildt, să se deplaseze miercuri la Tbilisi pentru a-l avertiza pe Ivanişvili să nu care cumva să recurgă la „politica răzbunării”. Dacă Ivanişvili îl arestează pe Saakaşvili după modelul Ianukovici-Timoşenko, drumul european al Georgiei va fi pus serios în pericol, iar ruşii atât aşteaptă.
În acest weekend au avut loc, fără îndoială, cele mai ciudate alegeri de anul acesta din Europa, cu cele mai antidemocratice rezultate imaginabile.
Partidul miliardarului Andrej Babis a obţinut 18,6 % din voturi la alegerile din Cehia. foto ap
