Lipsa precipitaţiilor sub formă de ninsoare, specifică acestei perioade a anului, nu afectează momentan culturile agricole constănţene, însă pe termen lung acest lucru ar duce la neplăceri pentru fermieri, dar şi pentru constănţeni, nevoiţi în această situaţie de a plăti mai scump alimentele. Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală de pe plan local, Boris Parpală, spune că ceaţa înregistrată în ultimul timp la Constanţa a salvat într-un fel ogoarele. „Noi stăm bine pentru că a fost perioada aceasta de câteva săptămâni de ceaţă care a păstrat umezeala, deci nu a fost un îngheţ ca să spunem că avem probleme. Toate culturile arată foarte bine şi în special mă bucur că în partea de Nord a judeţului, acolo unde de multă vreme sunt probleme cu seceta, culturile arată foarte bine. Agricultorii sunt mulţumiţi”, este de părere managerul.
Cu alte cuvinte, temperaturile înregistrate în aceste zile la Constanţa nu ar afecta pământul deoarece nu vorbim totuşi despre grade Celsius extrem de ridicate astfel încât să înmugurească pomii. Suprafeţele însămânţate cu orz, grâu şi rapiţă nu ridică semne de îngrijorare şi sunt la adăpost. În caz de îngheţ, rapiţa ar fi cea mai afectată, însă agricultorii sunt pregătiţi să dea cu îngrăşământ şi cu substanţe speciale.
Cum am stat în 2013?
Directorul constănţean mai spune că anul trecut judeţul Constanţa a fost foarte puţin deficitar la dezvoltarea culturilor agricole deoarece s-au înregistrat precipitaţii consistente. Mai mult decât atât, a existat chiar un moment în care nu s-a putut recolta porumbul deoarece a tot plouat. „Producţia la porumb şi la floarea soarelui a fost foarte bună, de aceea a şi scăzut puţin preţul pentru că au fost producţii destul de mari, comparativ cu 2012”, a spus acesta. În 2013, judeţul Constanţa a stat cel mai bine la producţia de grâu, iar cultura de orz s-a dublat faţă de 2012.
Direcţia Agricolă –ce a fost şi ce mai este
Dacă pe câmp situaţia e roz, nu acelaşi lucru se poate spune la capitolul subvenţii şi resursa umană la nivelul Direcţiilor Judeţene de Agricultură. În primul rând cerinţa pentru motorină este acută. „Fitosanitarul are de făcut controale pe teren, cel puţin cu dăunătorii, şi aici întâmpinăm probleme. Nu avem destulă motorină să plece maşinile în inspecţii în teritoriu. Probleme sunt apoi cu funcţionarii. Posturile s-au restrâns şi avem un număr foarte mic de funcţionari ceea ce nu este bine pentru că suntem într-un efectiv de 28 de funcţionari la Direcţia Agricolă, de la 130 de funcţionari”, a mai spus Parpală. Scăderea numărului de funcţionari s-a produs în ultimii doi-trei ani, iar acum instituţia se bazează pe relaţia foarte bună cu fermierii şi crecătorii de animale din judeţ pentru aflarea la timp a datelor statistice. „În momentul în care aveam funcţionari -inspectori în teritoriu, în fiecare localitate, atunci informaţia era mult mai uşor de aflat. Acum trebuie să ne rugăm de fermieri şi de crescătorii de animale să ne dea număr de efectiv pentru a transmite situaţia la Ministerul Agriculturii”, a menţionat directorul. În plus, nu există subvenţii de oferit agricultorilor, pe suprafeţele agricole sunt vechile subvenţii, de 156 euro la hectar. O veste bună ar fi că din ce în ce mai mulţi agricultori şi-au putut procura singuri utilajele pentru câmp, cu bani europeni, prin accesarea de fonduri prin proiecte specifice.
O altă problemă care stă nerezolvată de mult timp se referă la sistemul de irigaţii din judeţ. „Sistemul de irigaţii de a fost preluat de către Consiliul Judeţean şi acum se lucrează la un proiect-pilot, proiect creat de CJ şi de S.C. RAJA. S.A. S-a făcut o comisie la nivelul CJ şi acum se preiau toate activele. La fiecare pompă de irigare nu mai există nimic, nici un motor sau coloană. Vor fi nişte ţevi din plastic mai mari şi la fiecare asociaţie de udători, acolo unde trebuie să se irige, se vor monta apometre şi se va plăti cu apometrul. Va ajunge apa la fiecare beneficiar şi cât consumă atât plătesc”, a mai spus managerul. O problemă în curs de rezolvare îi are în vedere pe deţinătorii de solarii, distruse în trecut de viscol. Adresele acestora au fost trimise prin Direcţia Agricolă la Ministerul Agriculturii şi se aşteaptă despăgubiri materiale.
