12.5 C
București
luni, 18 octombrie 2021

Ce spune Cîmpeanu despre cererile pentru ora de religie

Aproximativ 77 la sută dintre elevii care fac în prezent religie ca materie opţională au ales să urmeze în continuare acest curs, a declarat, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, conform Mediafax.

"Până în 5 martie ora 12:00 au fost introduse în baza de date 1.809.000 cererei din totalul celor 2.359.880 care au religia în oferta educaţională, adică aproape 77% din baza de raportare. Este vorba de cereri introduse în evidenţa computerizată. Probabil mai sunt cereri depuse în şcoli, dar încă neintroduse în sistemul informaţional", a precizat ministrul Educaţiei.

Dintre cererile completate de copii sau părinţii lor (în cazul celor sub 14 ani), au fost introduse în sistemul informatic între 55 şi 95 la sută în fiecare judeţ.

În învăţământul preuniversitar sunt 3.095.000 de elevi, dintre care doar 2.359.880 sunt eligibili pentru studiul religiei, restul fiind cei din grădiniţe, şcoala postliceală, dar şi formele de învăţământ seral sau fără frecvenţă, potrivit ministrului Educaţiei.

Citește și: Ce ascunde falsa problemă creată în jurul orei de religie

În formularul de înscriere se solicită directorului unităţii de învăţământ participarea elevului la orele de religie, cu menţionarea unuia din cele 18 culte recunoscute conform Legii 489/2006, printre care: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Cultul Musulman, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică Română, Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din România şi Organizaţia Religioasă Martorii lui Iehova.

Pentru a fi pusă în practică decizia Curţii Constituţionale, dar şi pentru evaluarea necesarului de personal didactic pentru disciplina Religie în anul şcolar 2015-2016, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, printr-o adresă din 16 februarie, a cerut tuturor inspectoratelor şcolare ca, până pe 6 martie, să informeze elevii majori, respectiv părinţii şi tutorii legal instituiţi pentru elevul minor, referitor la hotărârea CC şi la faptul că, dacă doresc să îşi exercite dreptul constituţional de a beneficia de ora de religie, trebuie să adreseze unităţii de învăţământ o solicitare scrisă.

Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale privind obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie este neconstituţional, oficiali ai CC precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută de cei care vor să studieze disciplina.

CCR arăta, în motivarea deciziei, că oferta educaţională pentru această disciplină este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spunea, în 13 februarie, că elevii ar putea face solicitare pentru participarea la ora de religie o singură dată pe ciclu de învăţământ – primar, gimnazial şi liceal, excepţie făcând anul şcolar 2015-2016, când îşi vor exprima opţiunea indiferent de anul de studiu.

Citește și: Ce ne spune povestea cu religia în școli despre noi înșine

Ulterior, ministrul Sorin Cîmpeanu arăta că profesorii de religie care şi-ar putea pierde orele ca urmare a refuzului părinţilor de a-şi înscrie copii la această materie "vor căuta dreptatea în justiţie", iar dacă vor avea câştig de cauză, Ministerul Educaţiei va trebui să le achite salariile rămase neplătite.

Potrivit ministrului Educaţiei, în prezent, religia este predată în şcoli de aproximativ 6.000 de profesori, dintre care 4.200 sunt titulari.

În şcolile din România, religia face parte din trunchiul comun şi este predată pentru toate cele 18 culte recunoscute.

Ultima oră
Pe aceeași temă