A mai rămas doar o zi până când spitalele româneşti îşi vor primi „stelele” şi în funcţie de acestea şi banii cu care îşi vor trata bolnavii. Peste 95% din spitalele aflate în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi a primăriilor au fost clasificate în cinci categorii de performanţă, însă veştile nu sunt tocmai bune pentru pacientul român.
Majoritatea spitalelor se încadrează la nivelul 4, ceea ce înseamnă că au doar „competenţe de bază”. Asta înseamnă că medicii pot asigura pacienţilor o serie de analize de bază, servicii de medicină internă şi chirurgie şi că au cel puţin două linii de gardă, în care pot primi urgenţele. În schimb, un spital de categoria 1 ar trebui să poată rezolva aproape toate cazurile de urgenţă, indiferent de patologie şi să îi asigure pacientului investigaţii complexe de imagistică (Rezonanţă Magnetică, Computer Tomograf, Ecografii), de laborator sau de anatomie-patologică.
Multe dintre spitale au fost retrogradate şi pentru că reinternau des pacienţii pentru a trata aceeaşi boală ori pentru că făceau transferuri către unităţi din alte judeţe.
Spital de categoria 1, 34 de linii de gardă
Din cele peste 352 de spitale care au depus documentaţie, doar şapte sunt cu adevărat performante şi s-au putut încadra la nivelul 1 de competenţă („competenţe foarte înalte”). Este vorba despre Spitalul de Urgenţă Floreasca, Spitalul Universitar din Capitală, Spitalul de Urgenţă din Timişoara, Spitalul de Urgenţă din Cluj, Spitalul de Urgenţă din Târgu-Mureş, Iaşi şi Constanţa. Chiar şi aşa, inclusiv acestea mai au de rezolvat unele aspecte.
„Putem trata aproape toate cazurile de urgenţă, mai puţin pe cele care ţin de pediatrie, însă mai avem un termen ca să rezolvăm şi această problemă. Funcţionăm cu nu mai puţin de 34 de linii de gardă, iar acolo unde mai sunt deficienţe o să încercăm să le suplinim cu ajutorul medicilor voluntari”, a explicat Cătălin Cârstoiu. Totuşi, deşi spitalele au trecut în documentaţie aparatura de înaltă performantă multe dintre acestea „au uitat” să specifice în ce măsură merg aceste aparatele la foc continuu.
„Mai avem probleme cu RMN-ul, dar ne vom strădui să cumpărăm un aparat nou”, a menţionat Cătălin Cârstoiu, directorul Spitalului Universitar de Urgenţă.
Spitalul Floreasca, în schimb, ar trebui să îşi înfiinţeze secţii de ginecologie şi boli infecţioase, însă propunerile MS nu sunt văzute cu ochi buni d emedici care lucrează în spital. „Într-un spital construit în anii 70, este destul de periculos să introduci departament de boli infecţioase”, este de părere chirurgul Dan Şerban.
Boli cronice sau recuperare
În categoria 5 de performanţă au intrat 92 de spitale, printre care şi Spitalul „Sf. Luca”, din Bucureşti. Spitalul de pneumologie „Sf. Ştefan”, Spitalul de psihiatrie „Constantin Gorgos”. În aceste spitale nu pot veni pacienţii care au urgenţe, ci doar cei cu boli cronice sau care au nevoie de recuperare.
Odată finalizat acest proces, va începe lupta pentru fonduri. „Deja sunt discuţii. Spitalele încadrate la categoria 1 ar trebui finanţate la fel, dar nu se va întâmpla asta şi nu ştim pe ce criterii se vor face departajările”, spune managerul Cătălin Cârstoiu. Deşi ar fi trebuit să facă ordine în reţeaua spitalicească şi să prezinte pacientului o imagine clară a serviciilor pe care i le poate asigura fiecare unitate în parte, măsura clasificării spitalelor s-a redus în cele din urmă la scoaterea unor unităţi de pe lista de finanţare.
„S-a pus accent pe numărul de secţii şi pe specialităţi, dar cum rămâne cu performanţa şi complexitatea cazurilor pe care un spital le poate rezolva. Asta nu ştim încă”, spune medicul Bogdan Dorobăţ, specialist în radiologie la Spitalul Universitar Bucureşti.
