Dupǎ ce se pare cǎ a fost refuzat de Dan Diaconescu, George Becali ne-a anunţat cǎ a primit acceptul liberalilor şi cǎ va candida din partea acestora pentru un mandat de parlamentar.
Socoteala liberalilor este cǎ procentele partidului cumpǎrat de latifundiar de la Viorel Lis în urmǎ cu câţiva ani se vor adǎuga celor ale USL şi cǎ „rǎzboinicul luminii” ar putea rupe ceva din voturile partidului lui Dan Diaconescu.
Cam care ar fi forţa electoralǎ a PNG? Sǎ lǎsǎm la o parte sondajele, în care se gǎsesc glumeţi care sǎ afirme cǎ ar fi dispuşi sǎ voteze într-un anumit fel, cât mai „interesant”, pentru cǎ n au chef sǎ spunǎ cǎ de fapt nu se duc sǎ voteze. La recentele alegeri locale, pentru consilierii judeţeni ai respectivului partid s-au înregistrat 0,20% din voturi (inclusiv cele ale galeriei Stelei). Cam astea sunt voturile care s-ar câştiga. Chiar dacǎ ar fi ceva mai multe (în niciun caz peste 5%), ele oricum s-ar redistribui, practic, formaţiunilor care vor depǎşi pragul electoral. Cum, dupǎ toate probabilitǎţile, USL va obţine cele mai multe voturi, îşi va adjudeca în mod natural şi cea mai mare parte din cele primite de PNG.
Posibilitatea ca Becali sǎ atragǎ de partea USL o parte din electoratul PPDD este iluzorie. Discursul practicat de cǎtre Dan Diaconescu este unul anti-sistem, îndreptat împotriva „ciocoilor” îmbogǎţiţi prin afaceri oneroase cu statul. Ori, latifundiarul din Pipera s-a îmbogǎţit tocmai prin acest gen de manevre (a se vedea dosarul schimbului de terenuri cu armata); ca actual europarlamentar, lui îi va fi greu sǎ convingǎ publicul OTV cǎ vine din afara clasei politice corupte pe care o înfiereazǎ „domnu’ Dan de la televizor”.
Ar fi interesantǎ situaţia (care se vehiculeazǎ) în care Becali ar candida în acelaşi colegiu cu Dan Diaconescu. Existǎ o nişǎ electoralǎ care e dispusǎ sǎ voteze personaje exotice de tipul celor doi. Dar ea e minoritarǎ, limitatǎ la cel mult 25%. Restul sunt alegǎtori tradiţionali, oameni aşezaţi care preferǎ sǎ voteze candidaţi de acelaşi tip. În colegiul respectiv s-ar reproduce în mic situaţia de la turul doi al prezidenţialelor din 2000, când a trebuit ales între Ion Iliescu şi Vadim Tudor. Oameni care nu-l simpatizaserǎ niciodatǎ pe cel considerat exponentul restauraţiei neocomuniste l-au votat, de teama venirii la putere a unui personaj total imprevizibil. Cu alte cuvinte, am avea un colegiu câştigat fǎrǎ probleme de un candidat fǎrǎ calitǎţi deosebite venit din partea ARD.
Era sǎ uit, ar mai fi ceva de câştigat pentru liberali: nişte fonduri de campanie. Cam scumpe, dupǎ cum voi arǎta mai jos.
De pierdut, liberalii au de pierdut propriul electorat. Cei 15-20% care împǎrtǎşesc valori liberale şi care au votat întotdeauna acest partid. Oamenii aceştia sunt deja supuşi la grele încercǎri atunci când li se cere sǎ treacǎ pentru resentimentele faţǎ de fostul FSN şi asocierea cu turnǎtorul Dan Voiculescu. George Becali, un personaj xenofob (sancţionat de Consiliul pentru Combaterea Discriminǎrii), prost crescut, care confundǎ statul cu biserica, pentru care orice se poate cumpǎra cu o sacoşǎ de bani, este opusul imaginii pe care o are alegǎtorul liberal despre liderul politic. Pragmatismul poate fi înţeles pentru un politician, dar alegǎtorul se orienteazǎ dupǎ alte criterii. Becali pe listele PNL constituie o insultǎ pentru alegǎtorul liberal. Din dorinţa obţinerii unor beneficii (iluzorii) de moment, liderii PNL riscǎ sǎ-şi îndepǎrteze nucleul dur al electoratului.
Dacǎ acceptǎm cǎ existǎ viaţǎ şi dupǎ alegeri, va trebui sǎ ne gândim şi la ce ne putem aştepta de la posibilul viitor parlamentar Becali. Personaj care se comportǎ dupǎ toane, care-şi schimbǎ opţiunile dupǎ cum bate vântul (a se vedea atitudinea faţǎ de Traian Bǎsescu la cele douǎ referendumuri de demitere), nu cred cǎ va avea o problemǎ ca, la primul diferend, sǎ treacǎ în altǎ tabǎrǎ. A mai fǎcut-o, atunci când a pǎrǎsit PRM, partid în care intrase în 2009 pentru a obţine un loc de europarlamentar, dupǎ care a pǎrǎsit în mare vitezǎ barca în care nu era şef – omul se simte bine doar în postura de împǎrat, dupǎ cum a declarat recent.
Declaraţia lui Crin Antonescu, singura oficialǎ din partea PNL, pânǎ la ora la care scriu acest text, se referǎ doar la un vot al Biroului Politic Central care-i permite sǎ negocieze un acord politic cu PNG. Conform statului, odatǎ devenit membru al partidului, d-l Becali nu ar putea candida la alegerile parlamentare, neavând vechimea necesarǎ, decât printr-o derogare acordatǎ de Consiliul Naţional Executiv. Cum acest organism nu s a întrunit, candidatura nu este deocamdatǎ acceptatǎ. Îndrǎznesc sǎ cred cǎ ambiguitatea pǎstratǎ în declaraţie a avut rolul de a lǎsa loc unei reveniri la logica bunului simţ. Liberalii mai vechi (ce-i drept, puţini au mai rǎmas în organele de conducere) datoreazǎ acest gest electoratului care le-a fǎcut posibilǎ activitatea politicǎ de pânǎ acum.
Mircea Kivu este sociolog
