37.8 C
București
vineri, 19 iulie 2024
AcasăSpecialCe înseamnă pentru Europa noul succes al Angelei Merkel | OPINIE

Ce înseamnă pentru Europa noul succes al Angelei Merkel | OPINIE

La ora la care scriam ieri această analiză, alegerile din Germania pentru desemnarea celor 598 de deputaţi ai Reichstag-ului (Camera inferioară a Parlamentului) erau în plină desfăşurare.

Un scrutin fără surprize majore, al cărui rezultat previzibil l-aţi aflat deja. După toate probabilităţile, Angela Merkel va obţine al patrulea mandat de cancelar al Germaniei. Singura necunoscută majoră este numele partidului/partidelor cu care va guverna. De viitoarea configuraţie a Executivului de la Berlin depinde nu doar evoluţia socio-economică a Germaniei, ci şi drumul pe care va merge Uniunea Europeană. Un răspuns pe care nu-l vom primi imediat, având în vedere că, atât în 2009, cât şi în 2013,  negocierile pentru formarea guvernului au durat câteva luni. 

În ultimul mandat de cancelar, Angela Merkel a fost acuzată deseori de lipsă de fermitate în gestionarea marilor probleme ale Uniunii Europene. Recesiunea economică, criza majoră prin care a trecut Grecia, dar şi o parte însemnată a Zonei Euro, criza imigraţiei  musulmane au fost tot atâtea prilejuri pentru adversarii săi politici să sape la fundamentul credibilităţii cancelarului german. O parte din criticii săi fervenţi au fost chiar partenerii de guvernare din Partidul Social-Democrat (SPD), cu care CDU/CSU a constituit, în 2013, o largă coaliţie de guvernare.

Nu greşim dacă tragem concluzia că  SPD a fost una din principalele piedici pentru Angela Merkel de a implementa politici consecvente, de a gestiona mai coerent marile dosare ale Uniunii Europene. A fost de multe ori acuzată de lipsă de leadership, că nu  se ridică la înălţimea momentelor istorice prin care trece Europa. Adevărul este că di­ferenţele ideologice dintre CDU/CSU şi SPD au împie­dicat-o să ia deciziile potri­vite, la momentele potrivite.

Desigur, au fost şi greşeli individuale, dar presiunea exer­citată de social-democraţi a avut drept consecinţă, de pildă, proasta gestionare a pro­blemei refugiaţilor din Orientul Mijlociu. Din fericire pentru Angela Merkel, electoratul său a înţeles acest lucru şi nu a părăsit-o, chiar dacă, în nenumărate rânduri, ea a abandonat valorile conservatoare în negocierile cu Stânga. 

În aceste condiţii, este de aşteptat ca Angela Merkel să evite o nouă coaliţie de guvernare cu SPD. De altfel, nici electoratul social-de­mocrat nu vede cu ochi buni o nouă alianţă cu conservatorii. Cu toate acestea, va­rianta rămâne pe masa negocie­rilor, deşi cu şanse foarte mici. De asemenea, cancelarul german exclude din start o alianţă cu partidele extremiste. De Dreapta sau de Stânga. În aceste condiţii, variantele viabile pentru viitoarea coaliţie de guvernare sunt Partidul Democratic Liber (FPD), li­berali de centru-dreapta, şi Partidul Verzilor, ecologişti de centru-stânga. Cel mai probabil, conservatorii vor fi nevoiţi să coopteze la guvernare ambele partide. 

Uniunea Europeană intră într-o perioadă nouă a evoluţiei sale, în care Angela Merkel trebuie să îşi schimbe atitudinea, să renunţe la jumătăţi de măsură. Indiferent dacă sunt sau nu motivate conjunctural. Este o perioadă în care UE trebuie reformată din temelii, iar orice indecizie din partea Germaniei poate afecta reuşita acestui proces.

 O veste bună este că în viitorul guvern de la Berlin nu vor intra populişti sau eurosceptici, nici neomarxişti,  iar acest lucru va uşura foarte mult misiunea Angelei Merkel de a implementa politici rezonabile şi, sperăm, eficiente pentru evoluţia Uniunii Europene.  

Aşadar, viitoarea configuraţie politică din Germania va influenţa viitorul Uniunii Europene. În Europa se discută deja intens, mai ales după ultimul discurs al preşedintelui Comi­siei Europene, Jean-Claude Juncker, despre principalele reforme pe care UE va trebui să le implementeze pentru a supravieţui pe termen mediu şi lung. Creşterea investiţiilor comunitare şi o nouă distribuire a riscurilor între statele membre sunt teme de mare actualitate.

Chestiuni în privinţa cărora Germania are un cuvânt greu de spus. Este de aşteptat ca Berlinul să ceară în continuare mai multă disciplină fiscală din partea statelor membre din sudul sau din estul continentului. Pe de altă parte, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat deja că doreşte implementarea unor măsuri de stânga, de protejare a economiilor naţionale şi a forţei de muncă autohtone. A fost suficient de abil să amâne prezentarea viziunii sale asupra reformei Zonei Euro până după alegerile din Germania, pentru a se consulta cu viitorul cancelar. În aceste condiţii, este de preferat ca viitorul Executiv german să aibă o puternică orientare de dreapta, pentru a mai tempera stângismul francezilor. 

Nu în ultimul rând, Europa are nevoie de o Germanie stabilă politic, puternică economic şi calmă social pentru situaţia în care, după alegerile din Italia, s-ar putea instala un guvern eurosceptic. Un guvern care ar pune în pericol reformarea UE. De reuşita viitorului mandat al Angelei Merkel depind foarte multe. Reformarea UE poate însemna eradicarea euroscepticismului, populismului şi extremismului, creşterea eficienţei instituţiilor europene, reducerea dependenţelor de orice fel, revenirea din şocul ieşirii Marii Britanii din UE printr-o tranziţie lină. O şansă ce nu trebuie ratată.  

 

Silviu Sergiu
Silviu Sergiuhttp://silviu-sergiu
Studii: Licentiat al Facultății de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării (secția Jurnalism) din cadrul Universității de Vest din Timișoara (promoția 2001); Master în ”Comunicare și relații publice” (specializarea ”Marketing politic”) din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) din București (promoția 2004); Masterand in ”Managementul instituțiilor de presă”, in cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București. Experiență profesională: Curierul național - redactor economic (aprilie 1998- octombrie 1998); Jurnalul național - redactor politic (1998- 2005); Evenimentul zilei - redactor politic (2005-2006), șef secție ”Politică internă” (2006-2008), editor coordonator (2008-2003), redactor șef-adjunct (2013- 2016); Senior editor "Romania libera" în prezent.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă