Olanda este primul furnizor al României din UE în ceea ce priveşte domeniul legumelor şi florilor. De altfel, România a importat din Olanda, în primele şapte luni ale anului, produse vegetale în valoare de 105 milioane de lei.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la ieşirea dintr-un supermarket, că a încercat să evite zarzavaturile din Olanda. Declaraţia poate fi înţeleasă în contextul tensiunilor apărute după ce Olanda s-a pronunţat împotriva aderării României la spaţiul Schengen.
Şi totuşi, există şanse ca – urmând apelul preşedintelui – cumpărătorul să nu aibă prea multe opţiuni. Potrivit cifrelor oficiale, România importă cele mai multe „fructe comestibile, legume, plante, rădăcini şi tuberculi” din Grecia, în valoare de 132 milioane de lei (statistică realizată pe prima jumătate a anului). Pe poziţia secundă a clasamentului – care cuprinde doar statele membre ale UE – se află, nu la mare distanţă, Olanda, de unde importăm în valoare de 105 milioane de lei, podiumul fiind încheiat de Italia unde trimitem 95 milioane lei. Importurile de zarzavaturi dinspre Olanda au fost în valoare de 75 milioane lei, aproximativ 20% din întreaga cantitate de zarzavaturi importate de România din UE. Importăm fructe în valoare de 30 milioane de lei (ceea ce reprezintă în jur de 10% din totalul importurilor europene din această categorie). Cele mai multe fructe le-am adus din Grecia (în valoare de 115 milioane lei), urmată de Italia (60 milioane lei), Ungaria (37 mil. lei) şi Cehia (36 mil. lei).
„Nu toate legumele au crescut în Olanda”
Directorul executiv al Camerei de Comerţ româno-olandeze, Richard Reese, spune că nu se aşteaptă ca românii să urmeze exemplul preşedintelui şi crede că ieşirea lui Băsescu „a pornit de la o decizie politică luată în Olanda cu care noi, membrii Camerei, nu suntem de acord. Noi susţinem aderarea României la Schengen cât mai repede”. Reese a încercat să explice şi modul în care Olanda a reuşit să devină o piaţă atât de importantă pentru România, dar şi pentru Europa. „Nu toate legumele şi fructele sunt crescute în Olanda, ci multe doar trec prin Olanda. Trebuie să înţelegem Olanda ca pe un târg internaţional, unde legumele şi fructele sunt importate şi exportate mai departe. Olanda are un sistem supereficient prin care cumpărătorul şi vânzătorul sunt puşi în legătură printr-un intermediar olandez şi prin mâinile căruia, de fapt, nu trece nici un produs, dar care ştie foarte bine cine vrea să vândă, cine să cumpere şi la ce preţ.”
Mai trebuie spus că jumătate din importurile europene de „plante vii şi produse din floricultură” vin spre România din Olanda (în valoare de 108 milioane de lei în primele şase luni). Ieri seară însă, unul dintre cei mai importanţi importatori de seminţe, Semplant, ne-a spus sec: „Nici nu am auzit declaraţiile preşedintelui Băsescu despre produsele din Olanda”.
Există şi importatori nefericiţi
Dacă în supermarketuri s-au găsit mereu cartofi, ceapă, praz, mere din Olanda, criza i-a lovit pe importatorii mai mici, care au fost nevoiţi să îşi regândească afacerea şi chiar să renunţe să mai aducă marfă din această ţară. Ne-a spus asta reprezentantul companiei „Liv Com”: „În ultima vreme, din cauza creşterii preţului la transporturi şi la combustibil, dar şi pentru că cei care cultivă aceste produse au, la rândul lor, costuri mai mari a ajuns să nu mai renteze să aducem legume şi fructe din Olanda. Lucrurile au început să meargă prost acum doi ani. În 2009, aduceam şi 25 de tone de cartofi pe săptămână, la sfârşitul lui 2010 am coborât la 24 de tone la două săptămâni, iar acum nu mai importăm deloc”. Un alt importator spune că producţia locală de legume a fost foarte bună şi încă nu s-au terminat stocurile, astfel că a renunţat să mai aducă marfă olandeză. Specialiştii explică faptul că exporturile rămân rentabile în cazul în care aduci cantităţi foarte mari şi ai o piaţă de desfacere stabilă şi care poate absorbi o cantitate mare de produse, aşa cum e cazul supermarketurilor.
