Pregătirile pentru organizarea evenimentelor presupuse de titlul de Capitală Europeană a Tineretului pentru Cluj, în anul 2015, au început deja. Cei implicaţi în organizare speră că proiectul elaborat de cei care au obţinut acest titlu european pentru Capitala Transilvaniei va fi unul dintre cele mai reuşite. În comparaţie cu Clujul, oraşul protughez Braga, care a fost Capitală Europeană a Tineretului în anul 2012, a avut doar o jumătate de an pentru a se pregăti. Însă reprezentantul Asociaţiei Pont şi, totodată, inspiratorul proiectului cu care Clujul a obţinut titlul european, Andras Farkas, are obiective ambiţioase. Astfel, el vrea să organizeze minim 25 de evenimente, să aducă minim 25.000 de tineri din străinătate în Cluj şi să îi încurajeze pe tineri să lanseze minim 75 de noi afaceri.
Beneficii pentru comunitate
Proiectul va aduce, astfel, beneficii extrem de importante Clujului. Dacă până acum Clujul era o destinaţie pentru turismul business, acum brandul turistic al oraşului va fi mult mai diversificat şi se va axa tot mai mult şi pe evenimente culturale şi de tineret.
Tinerii implicaţi în acest proiect au cifre concrete legate de proiectul Cluj Capitală Europeană a Tineretului 2015. “Încă din acest an, pe partea de pregătire şi dezvoltare, avem în plan să ajungem la 700 de voluntari, care să fie pregătiţi pentru 2014 şi 2015. În anul 2014, ei vor pregăti următorii 2.000 de voluntari. Pe scurt, vrem să ajungem la o capacitate foarte mare de tineri care sunt angajaţi în ceea ce fac, sunt implicaţi în proiecte, în evenimente, şi care să fie şi iniţiatori de evenimente”, spune coordonatorul echipelor de voluntari, Adrian Rusu. Una dintre organizaţiile importante implicate în proiect este ASTRU, asociaţia tinerilor români uniţi. Reprezentanta ASTRU Cluj, Codruţa Fernea, spune că “organizaţia noastră se adresează în primul rând tinerilor greco-catolici şi acest titlu pentru Cluj este foarte important pentru noi. Dorim să aducem la Cluj Festivalul Tinerilor Catolici, un festival caare se organizează din doi în doi ani în oraşele din România şi ne dorim ca în 2015 acest festival să fie aici. Dorim să facem mai mult decât un festival al tinerilor catolici, să îl deschidem şi tinerilor de alte confesiuni, astfel încât să dăm Clujului şi această notă ecumenică, în care tineri de diferite confesiuni locuiesc, se distrează, studiază şi ni se pare important să introducem şi această notă spirituală în acest eveniment”.
Iniţiatorul proiectului, Andras Farkas, de la Asociaţia Pont, spune că există câştiguri serioase pentru Cluj. În primul rând, în plan turistic, apoi în plan economic. “Cred că la nivel de rezultate, această Capitală a Tineretului ar trebui să aducă beneficii pentru Cluj din punctul de vedere al apartenenţei a cel puţin 200 de oameni. Urmărim aducerea a peste 25.000 de studenţi din străinătate în Cluj, în acel an. Dorim foarte mult să contribuim la încurajarea start-up-urilor, să avem 75 de noi start-up-uri. Vrem să contribuim la creşterea fondurilor care sunt disponibile organizaţiilor de tineret. Acest lucru este un element de sustenabilitate”, a spus Andras Farkas.
De aceeaşi părere este şi reprezentantul organizatorilor proiectului Braga – Capitală Europeană a Tineretului 2012. Carlos Santos va da o mână de ajutor clujenilor. El crede că oraşul este un mediu extraordinar pentru programul presupus de titlul de Capitală Europeană a Tineretului.
Un rol decisiv în mobilizarea comunităţii locale l-a avut şi directorul executiv al Asociaţiei Cluj – Capitală Culturală Europeană, Florin Moroşanu. “Pentru Cluj este foarte importantă conferinţa de azi. Oferă o perspectivă foarte importantă asupra a ceea ce trebuie să facem. Este un proiect unic la nivel naţional şi nu există expertiză în acest domeniu. Prin urmare, faptul că am avut aici o capitală de tineret din 2012, Braga, şi una din 2013, Maribor, este un avantaj fantastic, pentru că punem bazele unei structuri împreună cu cei care au parcurs deja această etapă”, a spus Florin Moroşanu. O mână de ajutor le-a fost oferită clujenilor de către reprezentanta Mariborului, oraşul sloven care este în acest an Capitală Europeană a Tineretului. Sara Sorger a remarcat startul bun al proiectului din Cluj şi a promis sprijin pentru concretizarea ideilor tinerilor din Capitala Transilvaniei.
Caracter multicultural
Consulul Ungariei la Cluj, Janos Magda, este unul dintre sprijinitorii proiectului Cluj – Capitală Europeană a Tineretului. “Şi noi, cei din comunitatea maghiară, avem ceva de zis, avem idei, iar acest proiect trebuie pregătit foarte bine. Mai avem doi ani până în 2015 şi noi suntem gata să lucrăm cu oraşul”, a spus consulul maghiar. Sprijinul puternic al Ungariei pentru acest proiect a fost manifestat oficial şi la Bruxelles, când reprezentanţii europarlamentarilor maghiari s-au alăturat reprezentanţilor României, Monica Macovei, Rareş Niculescu şi Ioan Mircea Paşcu, cu ocazia lansării oficiale a candidaturii Clujului în capitala Uniunii Europene.
