Magistraţii pot fi independenţi doar dacă au pensii speciale, între 8.700 şi 37.240 lei. Independenţa lor nu este însă afectată dacă salariile le vor scădea temporar cu 25%.
În privinţa legii propuse de Guvernul Boc prin care se eliminau pensiile speciale, judecătorii CCR au găsit două interpretări total diferite, în funcţie de categoriile vizate. Concret, în cazul desfiinţării pensiilor militarilor, poliţiştilor, personalului aviatic şi consular, CCR spune: „Pensiile speciale (…) pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce, în final, la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul de faţă, o atare raţiune este atât grava situaţie de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, cât şi necesitatea reformării sistemului de pensii, prin eliminarea inechităţilor din acest sistem”. În plus, judecătorii au respins teoria colegilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cum că eliminarea pensiilor speciale ar echiva cu o expropriere.
Arătând că o pensie specială este formată din două componente – una rezultată din contribuţiile plătite, alta cu titlul de supliment din partea statului -, judecătorii CCR au precizat că acordarea suplimentului se face „numai în măsura în care există resursele financiare necesare”. În schimb, când au ajuns la eliminarea pensiilor magistraţilor, adică inclusiv a propriilor pensii, judecătorii CCR au găsit că prin eliminarea acestora s-ar încălca principiul independenţei judecătorilor, în condiţiile în care au interpretat că „independenţa justiţiei include securitatea financiară a magistraţilor, care presupune şi asigurarea unei garanţii sociale, cum este pensia de serviciu a magistraţilor”. Totodată, judecătorii CCR au invocat din nou condiţiile speciale pe care trebuie să le îndeplinească magistraţii, începând cu interdicţia de a ocupa orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. Şi, nu în ultimul rând, a fost reamintită o decizie din 2000 a Curţii, potrivit căreia pensia de serviciu a magistraţilor „nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii”.
În schimb, judecătorii CCR nu au considerat că este afectată independenţa magistraţilor prin reducerea cu 25% a indemnizaţiei lunare. „Remunerarea judecătorilor nu este singurul factor care asigură independenţa sistemului judiciar şi micşorarea acesteia, cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 53 din Constituţie, pe o perioadă de timp determinată, nu creează o ameninţare la adresa independenţei sistemului judiciar”, au decis judecătorii CCR când au discutat cealaltă lege a Guvernului Boc, cea privind reducerea pensiilor cu 15% şi a salariilor bugetarilor cu 25%. Pensia medie în magistratură este de 8.700 de lei, iar una de top poate ajunge chiar la 37.240 de lei. Pensie media în România este de 678 de lei.
Sfaturi pentru Guvernul Boc
Generoşi, judecătorii CCR au oferit însă Guvernului şi un sfat ca să micşoreze diferenţa uriaşă între cea mai mică şi cea mai mare pensie plătită de stat: să ia măsuri ca să prevină acordarea nejustificată a unor drepturi salariale suplimentare în ultima lună de activitate dinaintea pensionării (dat fiind că, în cazul magistraţilor şi a celorlalte categorii de „speciali”, ultima lună este luată în considerare la calcularea pensiei speciale).
O opinie separată faţă de colegii săi a avut judecătorul Iulia Antoanella Motoc, desemnată recent la CCR la propunerea UNPR. Potrivit acesteia, „beneficiarii pensiilor speciale, inclusiv magistraţii, nu aparţin categoriei de membri vulnerabili ai societăţii” pe care are statul are obligaţia să o protejeze în vremuri de constrângeri, impuse de resurse severe.
Pe 1 ianuarie 2011 bugetarii revin la salariile din iunie
Judecătorii Curţii Constituţionale au subliniat din start că reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor poate fi aplicată doar până la sfârşitul lui 2010. „Începând cu data de 1 ianuarie 2011 se revine la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare. (…) Este o obligaţia pe care şi-o impune legiuitorul pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la încălcarea caracterului temporar al restrângerii exerciţiului drepturilor; or, tocmai acest caracter temporar este esenţa textului art. 53 din Constituţie”.
În privinţa reducerii pensiilor, judecătorii CCR au decis că acest lucru nu este posibil deoarece dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii angajatului. „Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar”, se arată în decizia CCR.
