La o masă din holul supraîncălzit, părinţii completează de zor formulare şi tot felul de hârtii, fiind asistaţi cu atenţie de către proaspeţii absolvenţi de liceu. O doamnă cu părul încărunţit, trecută de 60 de ani, consultă toate documentele, mai aruncă din când în când un ochi pe foile celorlalţi părinţi şi completează fiecare fişă. E aici “pentru un copil”, un nepot din Grecia. Tânărul cu rădăcini româneşti a crescut în Atena şi, după ce a terminat liceul anul trecut, a venit în România, hotărât să facă Medicină. A parcurs deja anul pregătitor, în timpul căruia a început să înveţe şi limba română, iar acum se pregăteşte pentru examenul de admitere. “Vorbeşte limba română la un nivel mai bun decât nivelul meu de engleză. Este un copil foarte bun, cu rezultate foarte bune la învăţătură în toţi anii, inclusiv în anul pregătitor a avut numai note de 10, dar este prea «moale»”, îşi descrie femeia nepotul. Bătrâna mai spune că tânărul încă nu ştie dacă, după absolvire, va rămâne în România sau se va întoarce în Grecia. “Deocamdată, spune că i-ar plăcea aici, dar să vedem ce posibilităţi vor fi”.
La coadă stă şi Vlad, un absolvent de liceu care a luat examenul de bacalaureat cu 8,40 şi visează să devină chirurg plastician. La înscriere a venit singur. “Vreau să mă fac chirurg plastician pentru că îmi place să ajut oamenii şi pentru că mai sunt şi alte raţiuni. M-am tot uitat la documentare şi la tot felul de filme despre asta şi chiar îmi doresc să fac şi eu asta”, susţine tânărul absolvent.
El mărturiseşte că vrea să se înscrie şi la alte facultăţi, dar toate legate de acest domeniu: Medicină veterinară, Biologie şi Inginerie medicală, la Politehnică.
La două rânduri distanţă, Francesca, însoţită de un prieten, ţine strâns în braţe dosarul de înscriere, aşteptând să facă primul pas către ceea ce ea numeşte “chemarea”. În urmă cu câţiva ani, a plecat cu mama sa în Australia, unde a făcut liceul. Deşi mama sa a rămas acolo, ea a decis să revină în România, pentru a face aici Medicină. Şi-a echivalat toate studiile, a dat examenul de bacalaureat, promovat cu 9,70, iar luni s-a înscris pentru admiterea la Medicină. “Nu ştiu de ce Medicină. Multă lume mă întreabă asta. Cred că Medicină a fost întotdeauna. Nu ştiu să explic, dar este ceea ce simt şi ştiu că va fi greu, dar ştiu şi că mereu vor exista recompense de un fel sau altul. Nu e ceva ce pot să explic raţional, e ca o chemare”, afirmă, cu convingere, tânăra.
“Vreau să fiu chirurg. Ori tăiem, ori nu tăiem”
După mai bine de două ore de stat la coadă, Alexandru şi mama lui părăsesc instituţia. Sunt din Argeş şi au venit de la prima oră pentru înscrierea la facultatea din Bucureşti, urmând ca peste două zile să plece către Sibiu, în acelaşi scop. “El vrea asta. Nu l-a influenţat nimeni. Nu ştiu de unde i-a venit, dar dacă el îşi doreşte…”, explică mama.
Alexandru vrea să facă Medicină pentru că visează să devină chirurg. “Ori tăiem, ori nu tăiem”, răspunde, râzând, candidatul.
Alina a venit cu un grup de prietene, una deja studentă, la Medicină generală. Ea aspiră să devină moaşă sau asistentă medicală. “Îmi place şi nici nu ştiu ce altceva aş putea face. Medicina generală este prea grea”, explică tânăra care a luat bacalaureatul, anul acesta, cu 7,28. Pentru a ocupa unul dintre locurile scoase la concurs la această facultate, ea urmează mai susţină încă un examen la fizică sau chimie.
Indiferent de rezultatele şcolare de până acum, cei mai mulţi dintre tinerii veniţi să se înscrie la Medicină păreau decişi să urmeze o carieră în acest domeniu. Dacă nu din acest an, de la anul, dar Medicină cu siguranţă. Unii şi-au lăsat părinţii să aştepte la cozi, în timp ce ei ocupau treptele facultăţii, pentru a studia diferite cursuri.
