Tribunalul Mehedinţi a cerut revocarea din CSM a judecătorilor Adrian Neacşu şi Monalisa Neagoe, apropiatii ministrului Justitiei, pe motiv că NU au fost imparţiali la sedinţa de alegere a conducerii CSM, pe care au boicotat-o la semnalul ministrului Justitiei, ales politic. Sarabanda revocarilor din Consiliul Superior al Magistraturii continua. Surpriza revocărilor a venit vineri seara de la Tribunalul Mehedinţi, care a cerut revocarea apropiaţilor ministrului Pivniceru, respectiv a judecătorilor Adrian Neacşu (judecator la Tribunalul Vrancea-fieful baronului Marian Oprisan) şi Monalisa Neagoe, judecator la Tribunalul Bucuresti.
Unul dintre motivele pentru care Tribunalul Mehedinţi a cerut revocarea lui Neacşu şi Neagoe a fost “Considerăm că a fost încălcată obligaţia esenţială a unui magistrat, aceea potrivit careia comportamentul magistratului trebuie să fie mai mult decat imparţial, înţelegandu-se prin aceasta că în activitatea desfasurată nu trebuie să permită nici măcar crearea unei aparenţe că această imparţialitate ar putea fi afectată“. Inainte de a i se cere revocarea (cam după ce Judecătoria de la Pătărlagele a cerut revocarea lui Cristi Dănileţ), Adrian Neacşu a încurajat pe forumul magistraţilor demersurile de revocare a judecatorilor Danilet si Gica si a procurorului Haineala. Acum, Neacsu dă telefoane să se sisteze adunarile generale de revocare, spun surse din magistratură
Citeşte şi Mizele războiului pentru preluarea controlului asupra CSM
Precizăm că pentru revocarea din CSM sunt necesare voturile a două treimi din totalul judecătorilor. Dacă o instantă declaşează procesul de revocare pentru membrii pe care i-a ales, toate instanţele de la acel nivel trebuie să se pronunţe cu privire la acea cerere de revocare. Reamintim ca din CSM fac parte 9 judecatori si 5 procurori alesi in adunari generale. Cei noua judecatori sunt alesi astfel: doi- la Judecatorii, doi – la Tribunale, trei- alesi de Curtile de Apel si doi- alesi de Inalta Curte. Ei pot fi revocati tot prin adunari generale. In plus, din CSM mai fac parte doi membrii propusi de societatea civila si alesi de Senat si trei membri de drept , respectiv presedintele Inaltei Curti, procurorul general al Romaniei ( acum reprezentat de interimar) si ministrul Justitiei, in total 19 membri.
Dumbrava si Serban, revocati si ei deocamdata de doua Curti de Apel
Curţile de Apel Cluj şi Piteşti au anunţat că cer revocarea din funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi a judecatorilor Horaţiu Dumbravă şi Şerban Alexandru, nu numai a Alinei Ghica, aşa cum îşi dorea gruparea (de şapte membri) ministrului Mona Pivniceru. Curte de Apel Bucureşti, care are 188 de judecători (cat şase curţi de apel din ţară), a anunţat că va vota cererea de revocare a celor trei, respectiv revocarea lui Dumbravă, Şerban şi Ghica.
Reamintim că la data de 4 ianuarie, dupa alegerea noului preşedinte CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală, gruparea Pivniceru a boicotat alegerea vicepreşedintelui ( candidaţi Alina Ghica şi Cristi Danileţ). Scandalul a declanşat adunările generale de revocare din CSM.
Judecatoriile sunt cele mai vulnerabile in fata baronilor locali
Sarabanda revocărilor a început la judecătorii, unde presiunile baronilor locali sunt puternice, se laudă surse USL. Prima cerere de revocare la judecătoriile din ţară l-a vizat pe Dănileţ, ales în CSM de 178 de judecătorii din tara. Pană acum, 43 de instante de la acest nivel al judecatoriilor s-au pronunţat asupra cererii de revocare , 17 instanţe nu au aderat la propunere, şapte dintre acestea votand împotriva revocarii, iar zece judecătorii au constatat neîntrunirea numărului de voturi. Motivul principal al revocării lui Dănileţ a fi ca a participat la niste alegeri pentru conducerea CSM lipsite de transparenţă, în condiţiile în care şedinţa de alegeri a fost transmisă online, in direct, de CSM, deci a fost transparenţă.
Mai mult, Dănileţ este considerat cel mai transparent şi, mai ales, cel mai critic membru CSM la adresa ingerinţelor puterii politice în treburile Justiţiei, motiv serios de revocare deoarece USL îşi doreşte un CSM obedient, pentru a putea subordona Justiţia, deoarece numai cu o Justiţie subordonată politic pot scăpa de dosare penale mulţi lideri importanţi ai USL.
Dumbravă se milogeşte de un jurnalist să nu mai fie criticat, probabil, pentru a nu mai fi revocat si de alte instanţe ale Curtilor de Apel
Sursele judiciare spun ca déjà Adrian Neacşu, Horaţiu Dumbravă şi Alex Serban au intrat în panică, dau telefoane, rugand instanţele să opreasca alegerile generale de revocare, fiind convinşi că daca vor fi revocati, nu vor mai obţine un alt mandat de membru CSM.
Disperarea lui Dumbrava ar rezulta şi din postarile acestuia pe forumul magistraţilor, unde se MILOGEŞTE de jurnalistul Dan Tăpălagă, analist al mişcărilor subterane din Justiţie, să nu mai fie criticat.
Independenta Justitiei, in pericol!
Revocarile din CSM a aparatorilor independentei Justitiei, respectiv a Oanei Haineala, Alina Ghica si Cristi Danilet, au fost declanşate de prietenele ministrului Pivniceru şi anume de Viorica Costiniu şi Elena Hach, preşedinte de onoare, respectiv vicepreşedinte al Asociaţiei Magistratilor din Romaniei (AMR), de Natalia Roman, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din Romania (UNJR).
Singurul care NU a vrut să execute “ordinele” ministrului a fost preşedintele AMR, Marcel Gavriş ( judecător la Curtea de Apel Bucureşti), care şi-a dat demisia “din motive personale” ( sursele noastre spun ca a fost somat sa-si dea demisia. Gavris nu a raspuns la telefon pentru a confirma informatia). Locul lui Gavris a fost repede umplut cu obedientul (dovedit anul trecut, prin atitudinile publice) Dan Spanu, de la Curtea de Apel Craiova.
Reamintim că la şedinţa de alegere a conducerii CSM din 4 ianuarie 2013, membrii gruparii Monei Pivniceru, în special Horaţiu Dumbrava, Adrian Neacşu, Alexandru Şerban, Marius Tudose, Monalisa Neagoe, au făcut un spectacol nedemn de un magistrat, piperat cu isteria ministrului, care îşi dorea alţi reprezentanţi la conducerea CSM, care să-i execute ordinele transmise de USL, spun sursele RL.
Circul a pornit dupa alegerea procurorului Oana Schmidt Hăineală în funcţia de preşedinte CSM, în dauna favoritului ministrului, Mircea Aron, un judecator bonom, ascultător, dovada fiind că în cei 20 de ani de magistrat de Inalta Curte nu s-a opus niciodată ingerinţelor politicului, deşi in această lungă perioadă ingerintele si atacurile la independenta Justitiei nu au fost puţine.
Spectacolul oferit de gruparea Pivniceru in acea zi a atins punctual culminant dupa ce a fost respinsă, de majoritatea CSM, cererea de revocare a procurorului Hăineală din funcţia de preşedinte, cu 11 voturi contra revocarii din totalul de 18 membri prezenţi. In semn de protest că nu a ieşit cum şi-au dorit, membrii gruparii Pivniceru, in frunte cu ministrul Justitiei, au părasit şedinţa, nemaifiind astfel cvorum pentru alegerea vicepreşedintelui CSM.
Următorul pas al strategiei Monei Pivniceru, al fidelilor ei din magistratură si al USL a fost eliminarea, prin revocarea din CSM, a magistraţilor incomozi Oana Hăineala (aleasă de procurorii de la tribunale), Alina Ghica ( aleasă de judecătorii celor 15 curţi de apel) şi Cristi Dănileţ ( ales de 178 de judecătorii). Aşa au fost declanşate adunările generale de revocare la instanţele şi parchetele care i-au ales pe cei trei ca membrii CSM.
Primele şedinte de revocare (vizat fiind Danilet) au fost declanşate de judecării, unde baronii locali ai USL pot face uşor presiuni/promisiuni (conjugate cu influenţele de la minister şi de la organizaţiile profesionale ale magistraţilor, prinse dejà în plasa USL)
Nici Parchetele n-au stat degeabain aceasta perioada: 92% dintre procurori au votat menţinerea Oanei Schmidt Hăinela atat în CSM, cat şi în funcţia de preşedinte al acestei instituţii care apără independenţa Justiţiei, care gestionează cariera magistraţilor. In plus, procurorii au cerut actualei puteri să spună ce conţine programul de guvernare cu privire la statutul procurorilor.
Indignirea procurorilor a fost declanşată de sustinerile mai multor lideri USL care au anunţat că vor modifica Constituţia şi legile pentru a li se retrage statutul de magistrat , subordonandu-i total ( nu numai administrativ) ministrului Justiţiei, ales politic
Ei sunt interesaţi să-şi păstreze statutul de magistrat şi independenţa totala în instrumentarea dosarelor penale, obţinut după 2005, pe vremea cand ministrul Justiţiei era Monica Macovei.
