» Produsele distribuite in multe scoli din tara prin programul "Laptele si cornul" nu mai corespund listei cu alimente nerecomandate copiilor, din Ordinul 1563 al Ministerului Sanatatii.
» Inlocuirea laptelui cu branza topita, permisa de o hotarare de guvern, este un atac la sanatatea elevilor, spun specialistii.
» Juristii spun si ei ca ordinul Ministerului Sanatatii se contrazice cu Hotararea de Guvern 714/2008, care prevede, in anumite situatii, inlocuirea laptelui cu "branzeturi echivalente".
Branza topita este pe "lista neagra" a Ministerului Sanatatii din cauza continutului ridicat de grasimi si a faptului ca impiedica dezvoltarea sistemului osos. Nutritionistul Camelia Parvan, sefa Laboratorului de Igiena Alimentatiei din Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, ne-a explicat de ce nu este recomandat ca laptele sa fie inlocuit cu branza topita: "Sarurile folosite la topirea branzei – nitrati si nitriti – impiedica absorbtia de calciu in organism. Or, elevilor li se da lapte in scoli tocmai pentru aportul de calciu, care ajuta la dezvoltarea sistemului osos".
Ministerul Sanatatii Publice a emis Ordinul nr. 1563 din 12 septembrie 2008 care cuprinde noua lista a alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor. Printre ele se afla branza topita, care are un continut ridicat de grasimi, de aceea consumul zilnic nu trebuie sa depaseasca 35 de grame.
Cu toate acestea, in multe scoli, mai ales din mediul rural, dar si din Bucuresti, firmele care au castigat licitatiile pentru "Laptele si cornul" trimit scolilor branza topita si napolitane sau alte produse "surori" cu cele prevazute de program, sub umbrela Hotararii de Guvern nr. 714, care mentioneaza: "Pentru zonele in care se face distributie saptamanala se vor putea distribui produse lactate rezistente o perioada de 5 zile (branzeturi echivalente, iaurt, lapte praf) si produse de panificatie de tip biscuiti uscati, napolitane etc.".
Presedintele Comisiei de Sanatate din Camera Deputatilor, medicul Mircea Ifrim, subliniaza ca "exista multe sortimente de branza cu care poate fi inlocuit, la nevoie, laptele. Nu cu branza topita".
Exemple de scoli in care copiii nu primesc lapte sunt destule. Spre exemplu, in localitatile din Delta Dunarii si in alte sate izolate ale judetului Tulcea, elevii primesc, in loc de lapte, branza topita, ne-a spus seful Inspectoratului scolar Judetean, Mihai Stroe. "In aceste localitati, distribitorul de lapte face aprovizionarea scolilor doar o data pe saptamana. In ziua in care ajung in scoala produsele din programul "Laptele si cornul", elevii primesc cutiute cu lapte proaspat sau cu iaurt, iar pentru zilele urmatoare, pana se efectueaza din nou aprovizionarea, se distribuie branza topita", a declarat Stroe. Argumentul acestuia nu sta in picioare, deoarece laptele distribuit prin programul guvernamental este din cel conservat pe termen lung, cu termen de garantie chiar pana la un an.
In scolile din Muntii Apuseni si din Muntii Sebesului, judetul Alba, elevii primesc tot branza topita din cauza ca accesul auto este foarte dificil. Reprezentantii Consiliului Judetean au declarat ca furnizarea de branza topita a fost aprobata de Ministerul Administratiei si Internelor si de Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdCT). Reprezentanti ai MEdCT spun insa ca nu intra in atributiile acestei institutii sa aprobe alimentele.
In judetul Galati, elevii au parte de un meniu special. Firma distribuitoare de lapte si corn a inceput anul scolar prin livrarea de branza topita si napolitana, alimente cu ingrediente si arome greu de asociat. Iarna trecuta, aceeasi firma a livrat combinatia unt inghetat-biscuiti. sefa Inspectoratului scolar Galati, Tania Bogdan, a facut mai multe adrese prin care a cerut conducerii CJ stoparea distribuirii pachetelor de unt si, cum nu a primit nici un raspuns, a cerut Prefecturii Galati, prin alte trei adrese, medierea unei intalniri intre inspectorat, CJ Galati si firma distribuitoare. Nu s-a intamplat nimic, cu toate ca untul nu era printre alimentele avizate pentru programul "Laptele si cornul".
Actele se contrazic
Senatorul Eckstein Covacs, din Comisia juridica, spune ca "trebuie sa fie modificate prevederile, ca sa nu mai faca posibila inlocuirea laptelui cu branza topita. In acest moment, este o contradictie intre prevederile celor doua acte". Neconcordanta este observata si de Elena Iorga, coordonator de program la Institutul de Politici Publice, care spune ca trebuia specificat in ordinul Ministerului Sanatatii ce se abroga din alte acte, "pentru ca la noi nu functioneaza principiul abrogarii implicite".
