Din elita sociala a perioadei interbelice din judetul Neamt au ramas doar cativa urmasi, majoritatea stabiliti sau chiar nascuti in strainatate, si cateva case sau conace remarcabile ca arhitectura sau ca amplasare peisagistica. Majoritatea neamurilor boieresti s-au stins, iar multe constructii s-au naruit sub agresiunea comunista.
Reforma agrara din 1954, impusa prin Legea nr. 187, a confiscat “surplusul” care trecea de 50 de hectare de teren arabil, dand prima lovitura marilor exploatatii agricole. Au urmat celelalte nationalizari si confiscari, care au culminat cu procesul de colectivizare din perioada 1959-1963, cu localitati care au facut pionierat in domeniu, adunand pamanturile la colectiv inca din anii 1956-1958. Perioada postdecembrista nu a reusit sa se descurce prea bine cu restabilirea dreptatii, luand de buna reforma din ‘45 si limitand revendicarile la cele 50 de hectare de teren arabil ramas.
Conform subprefectului de Neamt, Niculina Dobrila, pana la aceasta ora au fost retrocedate 3.025,71 hectare de teren agricol din fostele mari proprietati catre familii boieresti cum ar fi Iurascu, din care a provenit mama lui Mihai Eminescu, Lalu, Neculce, Ghika, Filitti, Alevara, Dascalescu, Comanita, Hristodorescu. Chiar si asa, urmasii unor familii nobiliare sau ai unor boieri isi cauta si acum dreptatea in instanta.
Mostenitorii averilor
În comuna Margineni rezista si acum conacul in care a locuit generalul Gheorghe Dragu, care a avut o proprietate agricola foarte mare in zona. Boierul Dragu s-a nascut in 1875 si a decedat in 1968, la varsta de 93 de ani. În ‘48 a ramas insa doar cu hainele de pe el, fiindu-i confiscata toata averea. Are o mostenitoare, Ioana Maria Paunescu Dragu, care a primit conacul inapoi si vrea sa se retraga la fosta mosie. Sediul Consiliului Local al comunei Botesti se afla in alt conac. Pana in 1989, in aceasta cladire au functionat maternitatea si dispensarul satului. Ramasa fara mostenitori, familia Cantacuzino nu mai poate revendica ceea ce a fost conacul de la Serbesti. În conac functioneaza acum o scoala profesionala. Nici cele 78 de hectare de teren aferente conacului nu sunt revendicate. La Podoleni exista conacul Krupenschi. Boierul Krupenschi are acum mostenitori nepotii, care locuiesc in Bacau si in Bucuresti. La Costisa, conacul Cantacuzino-Pascanu, desi fara urmasi, a avut o soarta fericita, fiind restaurat de reprezentantii unei firme romano-olandeze. Conacul a fost construit in jurul anului 1870. Mosia de la Costisa avea 480 hectare de teren agricol, pasuni, fanete, paduri si luciu de apa. La Roznov (acum oras) exista Castelul si Biserica Roznovanu, construite intr-un stil excentric, in jurul anului 1890.
Apreciata drept cea mai frumoasa casa din Piatra Neamt, Casa Lalu adaposteste astazi Clubul Copiilor, fosta Casa a Pionierilor. Gheorghe D. Lalu, fost magistrat, industrias si mare proprietar, si-a construit casa in 1916, dupa un proiect in stil elvetian al arhitectului-sef al Capitalei, Roger Bolomey.
În primul razboi mondial, casa a fost rechizitionata de Prefectura judetului si, in timpul Misiunii militare a Frantei, condusa de generalul Berthelot, a fost transformata in Spitalul Militar Francez. Dupa razboi, locuinta lui Gheorghe Lalu, devenit intre timp deputat in Parlamentul Romaniei, devine loc de intalnire pentru oameni politici, de stat si de cultura. Pe aici au poposit Octavian Goga, Nicolae Iorga, Alexandru Lepadatu, I.G. Duca, George Enescu, Paul Valery s.a., dupa cum afirma profesorul Constantin Pangrati.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in conditiile extinderii puterii sovietice, casa intra in mana rusilor. G.D. Lalu si fiica sa, Jeanna, sunt inchisi pe motive politice, iar in 1950 casa este nationalizata. Peste ani, casa este vizata de politicienii comunisti, printre care si prim-secretarul Bobos, care nu reuseste, insa, sa obtina dreptul de a locui in imobil. Retrocedata mostenitorilor familiei Lalu, casa a fost cumparata de Consiliul Local, care a dat-o in folosinta actualului Palat al Copiilor.
Mosia de la Valeni, un loc departe de orice pacat al civilizatiei
Localitatea Valeni din judetul Neamt, redevenita de curand centru de comuna, este vestita pentru longevitatea locuitorilor ei. Fiind egal departat de orase si de caile intens circulate, Valeniul mai pastreaza ceva din atmosfera patriarhala neviciata de tare ale civilizatiei. Robert Michael de Styrcea locuieste in Londra, fiind singurul mostenitor al boierului Starcea-Mocioni de la Valeni.
Revendicarile lui sunt in lucru si acum. Conform secretarului comunei Valeni, comisia locala a fost de acord sa retrocedeze 50 de hectare de teren – o parte agricol si alta sub constructii – si cateva cladiri, printre care fostul conac. Proprietatile confiscate de comunisti au fost insa mult mai multe, dar nu toate pot face obiectul revendicarilor, conform legislatiei in vigoare.
