Parlamentul European a aratat inca o data ca nu priveste deloc cu ochi buni intentia de blocare a accesului la internet al cetatenilor. De aceea, a respins ieri intregul pachet de reforma in telecomunicatii al Uniunii Europene.
chiar si daca este vorba despre cei suspectati ca descarca ilegal continut online, deconectarea lor nu ar trebui sa se faca in nici un caz direct de catre furnizorii de servicii de internet, au sustinut europarlamentarii. Acest lucru poate fi decis numai in justitie.
De aceea, intregul pachet de reforma in domeniul telecomunicatiilor a fost retrimis la negocieri, parlamentarii temandu-se ca, fara un ordin judecatoresc, drepturile utilizatorilor de internet ar putea fi pe alocuri incalcate. "In lipsa unei decizii prealabile din partea autoritatilor judiciare nu se poate impune nici o restrictie a drepturilor si libertatilor fundamentale ale utilizatorilor finali ai internetului – a reiterat Parlamentul European in pozitia sa din prima lectura cu privire la pachetul legislativ Telecom", se arata in comunicatul Parlamentului European.
Amendamentul a fost sustinut de europarlamentarii suparati de propunerea recenta a Frantei de a introduce la nivel national o lege privind deconectarea de la internet a utilizatorilor care descarca in mod ilegal si repetat (de trei ori la rand) continut de pe internet si reprezinta o victorie de ultim moment a parlamentarilor care vor sa faca mai dificila blocarea accesului online al unui abonat suspectat ca descarca ilegal materiale protejate de copyright.
In varianta aprobata de statele membre, utilizatorul avea dreptul sa conteste la un tribunal independent o masura de acest tip a autoritatilor, dar nu se spunea nimic despre obligativitatea existentei unui ordin judecatoresc.
Ministrii Telecomunicatiilor din UE se vor reuni la 12 iunie si au optiunea de a accepta amendamentul, pentru a evita medierea din Parlament. "Problema deschisa este prea importanta pentru cetateni pentru a esua", a declarat purtatorul de cuvant al comisarului pentru Telecomunicatii, Viviane Reding, autoarea proiectului de lege.
