Aflandu-se in fata romanului “O noapte stranie” de Lucretia Bucur, aparut la o tanara editura din Bistrita, sub numele lui George Cosbuc, ne simtim obligati sa aruncam o privire aprobativa pentru ceea ce se intampla cultural acolo. Existenta unei edituri, a unei demne publicatii culturale sunt semne de maturitate in acest important domeniu care strabate intreaga tara.
Existenta unei edituri intr-un anume colt de tara inseamna ca sunt si autori ca posibili participanti la actul creatiei literare. Faptul isi are actualitatea daca tinem socoteala ca numele Lucretiei Bucur il regasim in alte trei carti de poezie, doua tiparite la o editura din alt oras, la Targoviste, “Izvoarele noptii” (1995) si “Zapezile albesc zorile” (1997), in timp ce al treilea volum “Trenul de vise” apare in Bistrita, la Editura “George Cosbuc”.
Sa luam aminte ca si romanul autoarei, “O noapte stranie”, aparut in 2002, se realizeaza la aceeasi editura bistriteana, ca un semnal de maturitate culturala a vechiului oras. Lucretia Bucur face parte dintre intelectualii cu preocupari literare, anuntand, dupa intaiul roman amintit, un al doilea intitulat “Rapirea”, dezvoltand un filon epic pe care-l apreciem, chiar daca acesta mai este inca dator traditiilor prozei romanesti dintre cele doua razboaie.
Dragostea fundamenteaza desigur intamplari si personaje, intalniri, despartiri si doruri. Uneori tensiunea actiunii si a personajelor mai poarta aroma trecutului, dar prozatoarea, prin intamplari in culori dramatice specifice, dovedeste apropieri de nivele moderne ale intamplarilor si ale modului de a gandi al personajelor. Prefatatoarea la roman, Melania Cuc, observa, de exemplu, ca personajele sunt “de o simplitate dezarmanta”, pentru ca un alt critic, prof. Vasile Gaureanu, observa ca personajele Lucretiei Bucur il insotesc pe cititor si “dupa ce a pus cartea pe raft”.
O anumita sinceritate turnata in text este necesara intr-un roman de dragoste si in medii sociale bine cunoscute si traite de autoare, in zona transilvana a tarii. Acolo unde reuseste foarte bine este tensiunea dramatica potrivita cu sentimente puternice, cu iubiri supreme.
Neindoielnic, mijloacele creative ar trebui sa atinga nivelele de azi ale romanului, cu atat mai mult cu cat publicul romanesc este atras astazi si de interminabilele telenovele, in care fericirea si nefericirea aduna si desparte sentimentele in mare viteza. Mai e apoi si gustul tinerilor cititori formati de emisiunile usuratice ale televizoarelor, cu o alta optica fata de literatura si fata de roman.
