Potrivit studiului de tip anchetă întocmit de Fundaţia Soros, românii aflaţi în străinătate au economisit acolo într-un an cam 12 miliarde euro, din care au trimis acasă vreo 2,8 miliarde euro, respectiv 23%. Au economisit 12 miliarde euro din cele aproximativ 30 miliarde euro pentru care au muncit! La nivelul de subretribuire la care sunt plătiţi, au produs pe an la faţa locului valoare adăugată de cel puţin 80 miliarde euro (cam 2/3 din PIB-ul României!), ceea ce şi explică de ce sunt acceptaţi acolo, în ciuda unor probleme civice pe care le creează unii dintre ei.
S-ar putea pretexta că asemenea socoteli, care evidenţiază în fond contribuţia la dezvoltarea altora, şi nu a României, n-au nici o semnificaţie în măsura în care dezastrul economic din România i-a împins pe români în bejenie şi ţara nu le-ar putea oferi de fapt decât mizerie şi sărăcie, dacă cei ce rătăcesc pe alte meleaguri ar avea cumva proasta inspiraţie de a se întoarce acasă. Când însă te întâlneşti cu aprecierea oficială că românii la muncă în străinătate au contribuit prin trimiterile lor de bani în ţară la finanţarea balanţei de plăţi şi la dezvoltarea ţării, te apucă un ghes neînfrânabil de a face asemenea socoteli, chiar şi numai spre a respinge această încercare cretină, absolut cretină, de a prezenta negrul în alb şi pierderile în câştiguri!
Cele aproape trei milioane de români aflaţi la muncă în străinătate (după cum estimează studiul Fundaţiei Soros) sunt, de fapt, oameni în floarea vârstei (între 18 şi 40 de ani), în deplinătatea capacităţilor biologice, fizice şi psihice, de muncă şi creaţie. Atenţie, ei reprezintă la un asemenea număr circa 40% din forţa de muncă românească de această vârstă. Că 40% din această forţă de muncă adultă la capacitate maximă lucrează pentru alte ţări, şi nu pentru România, este cumva un câştig sau o pierdere?! Dincolo de aspectele pur concrete ale pierderilor pentru sistemele contributive de pensii şi sănătate, este vorba de pierderi incomensurabile şi irecuperabile pentru capacitatea productivă şi de creaţie a ţării, pentru substanţa ei naţională, pentru soarta ei în Europa şi în lume. Într-un singur cuvânt, dar extrem de semnificativ: o tragedie! O tragedie prezentată oficial ca o contribuţie la finanţarea balanţei de plăţi şi la dezvoltarea României!
Remiterile către ţară de la românii aflaţi la muncă în străinătate nu reprezintă o asemenea contribuţie nu doar privind în sens filozofic şi pe termen lung, ci şi privind prozaic şi pe termen scurt! Nu numai că nu constituie decât câteva firimituri din ceea ce alcătuieşte contribuţia românilor în bejenie la dezvoltarea altor ţări, dar, să fim drepţi, remiterile ce ajung în România nu doar că sunt derizorii, dar nu aduc măcar o adiere de vânt la mişcarea moriştii economiei în România. Nu se deschid cu aceşti bani nici afaceri în România, nici cine ştie ce investiţii individuale nu se fac aici din banii cu pricina. Grosul se duce pe consum în hipermarketurile străine din România. Adică, banii, în loc să fie cheltuiţi direct acolo, sunt cheltuiţi aici tot în profitul celor de acolo. România nu trage nici un folos!
Şi o ultimă observaţie. Pornindu-se de la faptul că vreo 80% din banii economisiţi de românii aflaţi la muncă în străinătate sunt ţinuţi în bănci de la faţa locului (ar fi vorba de circa 100 miliarde de euro, de vreo patru ori mai mult decât deţin în bănci din România românii rămaşi în ţară), se spune curent că produse bancare speciale ar trebui promovate pentru a schimba cât de cât situaţia în favoarea băncilor din România. Ce vorbiţi fraţilor?! Băncile de aici nu sunt de aici, ci sunt tot de acolo! Ce mai contează în care dintre părţi îşi ţin banii românii, căci – accentuăm încă o dată! – şi băncile de aici sunt tot cele de acolo! D-apoi, ca să fim perfect drepţi, şi românii de aici care n-au plecat (încă) acolo îşi ţin banii tot în bănci de acolo, căci bănci româneşti nu mai există! Nu mai există, în deplină consonanţă de altminteri cu bejenia românilor! Sunt doar două faţete ale aceluiaşi fenomen: disoluţia României!
Ilie Şerbănescu este analist economic
